Cel mai scurt război din istorie. A ținut aproape cât drumul cu mașina din Brașov până la Bușteni

Cu o durată mai scurtă decât o repriză de handbal (doar 38 de minute), Războiul Anglo-Zanzibarez din 1896 deține recordul mondial pentru cel mai scurt conflict armat. O ciocnire disproporționată între marina britanică și un sultan încăpățânat, care a schimbat pentru totdeauna soarta acestei insule paradisiace.

Războaiele au existat de când lumea și, conform Wikipedia, deși este dificilă confirmarea cifrei, istoria are cuprinse în paginile ei aproape 10.700 de războaie, unele banale, altele memorabile sau controversate, unele lungi, altele extrem de scurte, cum a fost și cazul celui din Zanzibar care, deși nu a ținut mai mult de 40 de minute, a schimbat pentru totdeauna destinul unui mic stat insular.

• O descoperire despre modul în care dinozaurii își creșteau puii schimbă tot ce știam până acum
• Terra Amata, situl arheologic care spune povestea primilor ingineri ai Europei

La sfârșitul secolului al XIX-lea, insula Zanzibar, situată în Oceanul Indian, era o bijuterie a coastei africane, bogată în mirodenii (în special cuișoare și scorțișoară, extrem de căutate pe piețele internaționale) și alte resurse valoroase.

Zanzibar a fost parte a Sultanatului Oman și a devenit un nod crucial pentru comerțul între Africa, Arabia și India. În această perioadă, insula era cunoscută ca un loc unde se întâlneau diverse culturi și tradiții. Comerțul cu sclavi era de asemenea o componentă majoră a economiei locale, iar Zanzibar devenea un punct de plecare pentru transportul sclavilor către alte părți ale lumii. Cum am menționat deja, mirodeniile erau resursele cele mai valoroase ale insulei. Cultivarea cuișoarelor a început în jurul anilor 1818, iar Zanzibar a devenit rapid cel mai mare producător mondial. Alte mirodenii importante includeau scorțișoara, cardamomul și vanilia, produse care aduceau venituri considerabile sultanatului și contribuiau la dezvoltarea unei economii bazate pe plantații.

Societatea din Zanzibar la acea vreme era diversificată etnic și cultural. Arabii, africanii bantu, indieni și europeni conviețuiau pe insulă, fiecare grup aducându-și contribuția la cultura locală. Această diversitate s-a reflectat în arhitectură, gastronomie și obiceiuri sociale. De exemplu, orașul Stone Town este renumit pentru arhitectura sa unică care combină influențe arabe, persane, indiene și europene. Pe măsură ce puterile europene își extindeau influența în Africa la sfârșitul secolului al XIX-lea, Zanzibar nu a fost scutit de aceste schimbări. În 1890, insula a devenit protectorat britanic printr-un acord cu Germania care le oferea britanicilor control asupra Zanzibarului în schimbul recunoașterii drepturilor germane asupra unor teritorii din Africa de Est. Aceasta a marcat începutul unei noi ere pentru Zanzibar care avea să fie afectată profund de colonialism, pentru că intrarea sub influența colonialistă britanică prefigura schimbări semnificative în structura social-economică a insulei.

Deși inițial a permis rămânerea pe tron a aceluiași sultan, Marea Britanică venea în Zanzibar cu două mari cerințe: abolirea sclaviei și propulsarea economiei. Dar odată cu aceste obiective, se pare că britanicii au remarcat insuficentă receptivitate și cooperare din partea sultanului drept pentru care au hotărât să propună un nou conducător.

În cursul anilor 1890, scrie britannica.com, guvernul britanic a încercat să instaleze un conducător care să susțină abolirea: o misiune dificilă în Zanzibar, unde economia era construită pe comerțul cu mirodenii, iar încetarea sclaviei însemna declanșarea furiei multora dintre cei mai bogați membri ai populației. Ḥamad ibn Thuwayn a fost făcut sultan în 1893. Ḥamad, care a fost văzut ca o marionetă a Imperiului Britanic, a domnit pașnic până la moartea sa în 1896, circumstanțele decesului acestuia fiind considerate suspecte.

Fratele său, Khalid bin Barghash, profitând de moment, și-a asumat conducerea fără acordul britanicilor, ceea ce, în mod evident, a stârnit reacția imediată a autorității britanice. După ce i-au trimis un ultimatum lui Khalid, cerându-i să abdice, acesta refuzând categoric, britanicii au intrat în război. La 27 august 1896, la 9 dimineața, navele de război britanice au bombardat palatul sultanului și i-au distrus forțele armate într-un atac fulgerător, în doar două minute, cea mai mare parte a artileriei lui Khālid fiind terminată. Oamenii lui Khalid au continuat să mai lupte încă vreo 38 de minute, dar rezistența a fost înfrântă, iar Khalid a fost nevoit să fugă printr-o ușă dosnică.

Acest conflict scurt, dar intens, a avut consecințe semnificative pentru Zanzibar. Insula și-a pierdut independența și a devenit un protectorat britanic, iar puterea sultanului a fost drastic redusă. Ḥamud ibn Moḥammed a fost instalat ca sultan și a fost de acord să abolească sclavia (în 1897), așa cum doreau britanicii, iar prințul Khālid s-a refugiat la consulatul german, cea mai mare parte a vieții trăind-o în exil.

La nivel global, războiul Anglo-Zanzibar este adesea menționat ca o curiozitate istorică, aproape o anecdotă despre un conflict care s-a încheiat mai repede decât a început. Cu toate acestea, el reprezintă și un exemplu clar al puterii disproporționate a imperiilor coloniale și al modului în care interesele geopolitice pot schimba destinele unor națiuni întregi, demonstrând, printre altele cât de repede pot escalada tensiunile și cum până și cele mai mici conflicte pot avea consecințe semnificative, amintind, în același timp, că nu toate războaiele sunt lungi și sângeroase, și că uneori puterea militară poate decide rapid soarta unui conflict.

Astăzi, Zanzibar, care are mai puțin de 2 milioane de locuitori, este o destinație turistică din ce în ce mai populară, cunoscută pentru plajele sale cu nisip alb și apele turcoaz ale Oceanului Indian. De la plajele Kendwa și Nungwi, cele mai apreciate datorită apei calde și a mareelor joase, până la Stone Town, un oraș istoric inclus în patrimoniul UNESCO, Zanzibarul atrage vizitatori datorită arhitecturii sale unice și a istoriei bogate. Președintele actual al Zanzibarului (începând cu 2024) este Hussein Ali Mwinyi (al 8-lea președinte al țării), care a preluat funcția în noiembrie 2020. Mwinyi este membru al Partidului Revoluției (CCM), care a dominat politica din Zanzibar de la independența sa.

Surse:

https://www.britannica.com/event/Anglo-Zanzibar-War

https://www.britannica.com/video/anglo-zanzibar-war-august-27-1896/-312468

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cel mai mic șarpe din lume a fost redescoperit după 20 de ani

Cel mai mare crater din America are o legătură surprinzătoare cu Marele Canion

Test de cultură generală. Care este cel mai mare deșert din lume?

Robotul umanoid Ai-Da, cel mai avansat din lume, nu vrea să înlocuiască oamenii