Concediile și legăturile amoroase la finalul secolului al XIX-lea

În vara anului 1888, pe atunci tânărul Constantin Argetoianu a fost recompensat cu o vacanță de vis de părinți pentru faptul că a promovat examenul de Bacalaureat cu notă maximă. Astfel, tatăl său l-a luat cu el în concediu la Karlovy Vary. Acolo, Constantin Argetoianu a avut parte de experiențe inedite: a intermediat două legături amoroase. Cine erau cei implicați?

După ce a avut o experiență zbuciumată în ultimul an de liceu, Constantin Argetoianu le-a produs părinților o imensă bucurie, reușind să treacă cu notă maximă peste examenul de Bacalaureat. Drept recompensă, părinții l-au luat cu ei în concediu.

• Raportul care anunța Primul Război Mondial: „Într-o bună zi va avea loc un cataclism îngrozitor”
• „Țarul se gândea mereu la cucerirea Dardanelelor și a Constantinopolului”

„Ca și în anul precedent, tată-meu s-a dus la Karlsbad (Karlovy Vary, Austro-Ungaria) și mumă-mea la Franzensbad (Františkovy Lázně, Austro-Unagria); eu m-am dus cu tată-meu, dar o dată de două ori pe săptămână, mumă-mea mă poftea la dejun și îmi plătea voiajul – o oră și jumătate cu trenul. (…)

Din aceste câteva săptămâni petrecute între Karlsbad şi Franzensbad nu mi-au rămas decât două amintiri: Cavadia și un fericit debut (de altminteri fără urmare) în meseria de codoș”, scria în Memoriile sale Constantin Argetoianu.

Cine era Cavadia?

Georges Cavadia era un grec bogat din Brăila, bărbat frumos, după spusele lui Argetoianu, dar care se credea și mai frumos decât era și se consacrase carierei de seducător.

„Armele lui de luptă – precizează Constantin Argetoianu – erau o foarte puternică și frumoasă voce de bariton și o barbă impecabilă, una din cele mai celebre bărbi ale Europei, pe care o îngrijea ca pe una din minunile lumii și pe care o plimba, vara și iarna, prin toate localitățile la modă, de la Paris la Riviera și de la Karlsbard la Ostende. Încolo prostănac, dar frecat cu lumea și în total capabil să învârtească capul damelor ce nu se uitau prea de-a aproape.

Întâmplarea voise să locuim la Karlsbad în aceeași casă cu dânsul, la „Quisisana”, peste drum de hotelul Papp. în plin centru al târgului. Vrând-nevrând îl vedeam de dimineața până seara.

Cavadia își alesese odaia la parter, cu socoteală, plăcerea lui era să cânte cu fereastra deschisă, să adune lumea și să provoace aplauzele improvizatului auditoriu. Printre muștele care se adunau, spera să prindă și câte un Luceafăr. Luceafărul care s-a prins numaidecât a fost un Luceafăr românesc și un Luceafăr cam ofilit”.

„Am făcut-o nu numai fără nici o rușine, dar am fost chiar foarte măgulit”

Cea care a căzut pradă cântecelor lui Cavadia a fost Maria Bogdan (născută Docan), despre care se cam vorbea în cercurile mondene ale Bucureștiului.

„Căsătorită cu un prost, știuse să adune oameni inteligenți – menționa Argetoianu – și să facă din casa ei din București și din „castelul” de la Gădinți, lângă Roman, două centre căutate de viață plăcută. Legătura ei afișată cu prințul Leon Ourusov, ministrul (ambasadorul, n.r.) Rusiei [la Bucureşti) (tatăl prezumtiv al principelui Dimitri Bogdan), o cam declasase în lumea aleasă, dar îi dedese o celebritate față de care oameni de mâna a doua nu puteau rămâne insensibili.

La Karlsbad venise flancată de Bogdan și de Ourusov şi nu ieșeau niciodată decât câteși-trei. (…) Se vede însă că biata femeie se plictisise între cei doi boșorogi, căci cum a dat de Cavadia s-a și hotărât să îi puie pe amândoi la umbra acelorași coarne. Cum nu-l cunoștea însă, mi-a revenit mie cinstea să fac legătura (o întâlnisem de câteva ori în saloanele Bucureștiului) și după prezentările de rigoare, să transmit biletele de o parte și de alta. Am făcut-o nu numai fără nici o rușine, dar am fost chiar foarte măgulit de cinstea ce mi se făcea…”.

Un alt cuplu de aventuroși

Aventurile de intermediere în amor ale lui Constantin Argetoianu au continuat în acea vacanță cu cuplul format de Maria Bîscoveanu și diplomatul Ioan Văcărescu.

„Activitatea mea de codoș nu s-a mărginit însă numai la perechea Cavadia-Bogdan. Odată cu mumă-mea plecase la Franzensbad şi d-na Maria Bîscoveanu se și instalase în aceeași casă cu dânsa. D-na Biscoveanu, divorțată de un Manu, (Mișu Manu, ofițer de cavalerie, mort de tânar) era o văduvă blondă și frumoasă și căuta un al doilea bărbat. Cu prilejul uneia din vizitele mele la Franzensbad m-a întrebat dacă văzusem la Karlsbad pe Ienăchiță (Ioan n.r.) Văcărescu și ce face? Și cu cine se plimbă? Și cu cine vorbește?

Întâlneam zilnic și pe conul Ienăchiță (Ioan n.r.), tatăl Elenei Văcărescu, așa încât am putut să-i dau lămuririle cerute. Era pe ghimpi, se fâstâcea, în fine n-a mai putut și mi-a spus: Știi că suntem logodiți? – Dar e însurat! – Nu face nimic, divorțează. Am să-ți dau o scrisoare pentru el; i-o dai? Îmi făgăduiești?” – Desigur!

Mi-a venit cam rău. Nu mă simțeam nicidecum făcut pentru meseria de confident şi n-aveam nici o vocațiune pentru cea de comisionar între două alcovuri. Dar ce era să fac? După Maria Bogdan mă vedeam menit să fac și fericirea lui Maria Biscoveanu! Am luat scrisoarea și am remis-o destinatarului. Acesta mi-a dat una la rândul lui (remiterea trebuia să fie discretă) și naveta a mers timp de câteva săptămâni, cât m-am plimbat intre Karlsbad şi Franzensbad”, mai scria Constantin Argetoianu.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Constantin Argetoianu, despre Pacea de la București din 1913: „Ne jucasem de-a războiul dincolo de Dunăre, la Bucureşti ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”

Sfaturile lui Titu Maiorescu pentru tânărul politician Constantin Argetoianu

O comedie adevărată: Cum a fost luat Palatul Regal cu „asalt” de Opoziția Unită

Cum a obligat-o Carol al II-lea pe sora-sa, principesa Ileana, să părăsească România