Un nou studiu încearcă să lămurească modul în care oviraptorii (dinozauri fără capacitatea de a zbura, dar cu trăsături asemănătoare păsărilor) își incubau ouăle. Cercetătorii au vrut să afle dacă dinozaurii cloceau ouăle folosind căldura mediului, așa cum fac crocodilii, sau pe căldura corporală a unui adult, asemenea păsărilor moderne.
Într-o cercetare, o echipă din Taiwan a analizat oviraptorii și, în special, modul în care dinozaurii cloceau ouăle. Oamenii de știință au realizat simulări de transfer de căldură pentru cuiburile acestor dinozauri și au comparat eficiența incubării cu cea a păsărilor moderne. Pentru experimente, ei au construit chiar și un incubator de dimensiuni reale, care reproducea un oviraptor și cuibul său.
„Arătăm că diferențele în modul de clocire al ouălor de oviraptor au fost determinate de poziția relativă a adultului care le clocea”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Tzu-Ruei Yang, curator asociat de paleontologie a vertebratelor la Muzeul Național de Științe Naturale din Taiwan.
„De asemenea, am obținut o estimare a eficienței incubării la oviraptori, care este mult mai scăzută decât la păsările moderne”, a adăugat Chun-Yu Su, coautor al lucrării.
Specia analizată, Heyuannia huangi, a trăit în urmă cu aproximativ 70-66 de milioane de ani în zona pe care astăzi o numim China. Dinozaurul avea circa 1,5 metri lungime și cântărea aproximativ 20 de kilograme, iar cuiburile sale erau semi-deschise și formate din mai multe cercuri de ouă.
Pentru experiment, cercetătorii au construit un model al dinozaurului din polistiren și lemn, completat cu materiale textile pentru a imita țesuturile moi. Ouăle au fost realizate din rășină, iar în cuiburi, acestea au fost aranjate în două inele concentrice, conform modelelor descoperite în fosile.
„Una dintre dificultăți a fost să reconstruim cât mai realist incubarea la oviraptori. De exemplu, ouăle lor nu seamănă cu cele ale niciunei specii actuale, așa că am creat ouă din rășină pentru a le reproduce cât mai fidel”, a explicat Su.
Rezultatele au arătat că temperatura ouălor varia în funcție de condițiile de mediu. În climate mai reci, când un adult stătea deasupra cuibului, diferența de temperatură dintre ouăle din inelul exterior putea ajunge la 6°C, ceea ce ar fi putut provoca eclozări asincrone, adică puii ieșeau din ouă la momente diferite. În condiții mai calde, diferența era de doar 0,6°C, sugerând că oviraptorii ar fi putut folosi și căldura soarelui ca sursă importantă de energie.
„Este puțin probabil ca dinozaurii mari să se fi așezat direct peste cuiburile lor. Se presupune că foloseau căldura soarelui sau a solului pentru a-și cloci ouăle, la fel ca țestoasele. Dar pentru că cuiburile oviraptorilor erau deschise, căldura soarelui conta probabil mult mai mult decât cea a solului”, a explicat Yang, citat de EurekAlert.
Potrivit cercetătorilor, oviraptorii nu puteau folosi incubarea prin contact direct (metoda păsărilor moderne) deoarece nu puteau atinge toate ouăle simultan. Cel mai probabil, dinozaurii și mediul înconjurător acționau împreună ca „co-incubatori”.
„Păsările moderne nu sunt ‘mai bune’ la clocirea ouălor. Ele și oviraptorii folosesc pur și simplu metode diferite de incubare. Nu există o metodă mai bună sau mai rea. Totul depinde de mediul în care trăiește specia”, a subliniat Yang.
Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Ecology and Evolution.
Test de cultură generală. Care este cea mai veche meserie din lume?
Cauza prăbușirii civilizației mayașe ar fi alta decât am crezut până acum
„Ecouri” zoroastriene, descoperite în textele evreiești din Egiptul antic
Cea mai veche peșteră din lume s-a format cu 100 de milioane de ani înainte de apariția dinozaurilor