Vasele de ceramică arată ce găteau comunitățile braziliene cu mai bine de un secol în urmă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Analiza unor urme moleculare conservate în peste 180 de vase ceramice le-a permis cercetătorilor să afle ce găteau comunitățile braziliene cu mai bine de un secol în urmă. Rezultatele arată că accesul la hrană varia în funcție de originea și statutul social al locuitorilor. Peștele, fructele de mare, porumbul, maniocul, orezul și chiar ouăle de găină făceau parte din alimentația acestor comunități.

Vasele de ceramică arată ce găteau comunitățile braziliene cu mai bine de un secol în urmă. Un studiu internațional coordonat de cercetători de la Institutul de Știință și Tehnologie a Mediului din cadrul Universității Autonome din Barcelona (ICTA-UAB), Spania, arată că populațiile indigene, africane și afrodescendente se bazau în mare măsură pe resursele marine, în timp ce imigranții germani consumau în principal plante cultivate și produse provenite de la animale terestre.

Brazilia este o țară cu o mare diversitate culturală și etnică, modelată de interacțiunea dintre populațiile indigene, comunitățile africane, luso-braziliene și, ulterior, cele de imigranți europeni. Cu toate acestea, se cunosc puține detalii despre modul în care această diversitate se reflecta în alimentația de zi cu zi. Pentru a completa această imagine, cercetătorii au analizat urmele de hrană păstrate în vase ceramice utilizate între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea în regiunea golfului Babitonga, din sudul Braziliei.

Vasele de ceramică arată ce găteau comunitățile braziliene cu mai bine de un secol în urmă. Ce au găsit în acestea?

Studiul a examinat lipidele conservate în peste 180 de fragmente ceramice, precum și proteinele identificate într-o parte dintre acestea. Folosind tehnici de arheologie moleculară, oamenii de știință au reușit să stabilească ce alimente erau gătite sau depozitate în vasele folosite de comunitățile indigene, luso-braziliene, afrodescendente și de primii coloniști germani din zonă.

Rezultatele evidențiază diferențe clare între grupuri. Vasele modelate manual, asociate comunităților indigene, afrodescendente și luso-braziliene, conțin mai frecvent urme de pește, fructe de mare și porumb. În schimb, ceramica realizată la roata olarului, utilizată în principal de imigranții germani, prezintă dovezi ale consumului de plante cultivate și produse de origine terestră, inclusiv carne și, în unele cazuri, lactate.

Analizele moleculare au permis identificarea unor alimente specifice preparate în urmă cu peste 100 de ani. Printre acestea se numără pești din familia Sciaenidae, ouă de găină, dar și markeri biologici care indică prelucrarea porumbului, orezului, maniocului, fasolei, fructelor, legumelor și grăsimilor animale. Cercetătorii spun că asocierea analizelor lipidice cu cele proteice oferă o imagine mult mai fidelă a dietei cotidiene a comunităților din jurul golfului Babitonga.

„Reziduurile păstrate în aceste vase ceramice arată că alimentația de zi cu zi reflecta diferențele sociale și culturale profunde care caracterizau Brazilia la sfârșitul secolului al XIX-lea. Arheologia moleculară ne permite să recuperăm o parte din această istorie, care este puțin probabil să apară în documentele scrise”, a explicat André Colonese, cercetător în cadrul ICTA-UAB și coautor al studiului.

O imagine a inegalității din societate

Potrivit autorilor, diferențele observate nu țin doar de preferințele culinare, ci și de accesul inegal la resurse. Creșterea animalelor și cultivarea anumitor plante erau strâns legate de proprietatea privată și de economia de piață aflată în expansiune, în timp ce pescuitul și exploatarea resurselor de coastă reprezentau o sursă de hrană mai accesibilă pentru comunitățile cu posibilități reduse. Descoperirile sugerează că aceste resurse au avut un rol esențial în asigurarea hranei pentru numeroase gospodării într-o perioadă marcată de inegalități sociale pronunțate.

Pe lângă reconstituirea dietei acestor populații, studiul demonstrează și potențialul arheologiei biomoleculare de a explica modul în care schimbările economice, sociale și culturale au influențat alimentația de zi cu zi. Cercetătorii consideră că multe dintre diferențele observate în urmă cu mai bine de un secol contribuie la diversitatea culinară care definește Brazilia și în prezent, scrie EurekAlert.

Studiul a fost publicat în revista Royal Society Open Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Care este cea mai veche religie din lume? De ce răspunsul nu este atât de simplu

Test de cultură generală. Care este cel mai vechi oraș din lume?

În urmă cu 204 ani, Poarta Otomană restabilea domniile pământene în principatele române

Burnout exista și în Evul Mediu. Lecțiile vechi de sute de ani care pot ajuta și astăzi împotriva epuizării