Home » Istorie » Amazonul ar fi putut susține milioane de oameni în urmă cu 2.000 de ani. Ce au descoperit cercetătorii sub pădure

Amazonul ar fi putut susține milioane de oameni în urmă cu 2.000 de ani. Ce au descoperit cercetătorii sub pădure

Amazonul ar fi putut susține milioane de oameni în urmă cu 2.000 de ani. Ce au descoperit cercetătorii sub pădure
Credit foto: Pärssinen, M., et al, Nature (2026). https://doi.org/10.1038/s41586-026-10835-7
Publicat: 31.08.2026

Pădurea amazoniană pare, la prima vedere, un loc greu de asociat cu orașe, drumuri și comunități numeroase. Vegetația densă ascunde însă urmele unor comunități care au modificat peisajul cu mult înainte de sosirea europenilor.

Un studiu publicat în revista Nature pe 29 iulie 2026 arată că o regiune din sud-vestul Amazonului, asociată cu zona culturală Aquiry, ar fi putut avea între 1,25 și 3 milioane de locuitori în perioada 100–300 d.Hr.

Cercetătorii au ajuns la această estimare după ce au identificat, cu ajutorul scanării LiDAR, sute de structuri ascunse sub coronamentul pădurii.

Ce au văzut cercetătorii sub pădure

LiDAR folosește impulsuri laser pentru a măsura suprafața terenului. Unele dintre raze ajung până la sol printre frunzele și ramurile pădurii, iar datele pot fi transformate într-o hartă tridimensională a reliefului.

În 2024, cercetătorii au efectuat astfel de scanări în statele braziliene Acre și Amazonas, acoperind aproximativ 4.497 de kilometri pătrați. Au identificat 432 de structuri de pământ, dintre care 396 nu fuseseră documentate anterior.

Aceste structuri nu formează un singur oraș. Sunt urme ale unor așezări și ale unor lucrări de amploare realizate de comunități care au trăit în regiune de-a lungul timpului.

Printre ele se află terasamente, șanțuri, movile, incinte și drumuri care legau diferite zone. Unele lucrări sunt organizate în forme geometrice, ceea ce arată că peisajul era modificat intenționat și pe suprafețe mari.

O civilizație mult mai mare decât sugerau dovezile de la suprafață

Zona culturală asociată cu Aquiry se întindea pe aproximativ 183.000 de kilometri pătrați în sud-vestul Amazonului. Combinând noile date LiDAR cu cercetările anterioare, autorii studiului estimează că în această zonă ar putea exista între 24.000 și 30.000 de structuri de pământ construite de oameni.

Este un rezultat care schimbă estimările privind amploarea așezărilor umane din această parte a Amazonului înainte de colonizare.

Mult timp, cercetarea a fost îngreunată de faptul că pădurea ascunde aproape complet urmele așezărilor. Structurile mari pot rămâne invizibile la nivelul solului, mai ales în zonele acoperite de vegetație densă.

LiDAR permite însă cercetătorilor să „îndepărteze” digital vegetația din imagine și să urmărească forma terenului.

Cum puteau trăi atât de mulți oameni?

Estimarea de 1,25–3 milioane de locuitori nu înseamnă că toți trăiau într-un singur oraș sau că întreaga regiune era acoperită uniform de așezări.

Cercetătorii descriu mai degrabă o rețea extinsă de comunități și structuri de pământ, răspândite pe o suprafață foarte mare. Unele structuri sugerează organizarea spațiului pentru locuire, circulație sau activități agricole.

Studiul indică și faptul că aceste populații au modificat mediul în care trăiau. Lucrările de pământ și gestionarea solului ar fi putut influența structura pădurii și biodiversitatea pe termen lung.

De ce contează descoperirea

Amazonul nu a fost o regiune complet neatinsă înainte de sosirea europenilor. Dovezile arheologice din ultimele decenii au arătat deja că populațiile indigene au construit drumuri, terasamente, incinte și alte structuri.

Noile date sugerează însă că amploarea acestor societăți ar fi putut fi mult mai mare decât indicau estimările bazate pe siturile vizibile.

Autorii cercetării spun că regiunea analizată, deși reprezintă mai puțin de 3% din Amazonia Mare, ar putea conține un număr de structuri de pământ comparabil cu estimările anterioare pentru întregul bazin amazonian sau chiar mai mare.

Ce nu ne poate spune încă tehnologia LiDAR

Scanarea laser poate arăta forma structurilor, dar nu poate spune singură cine le-a construit, cum era organizată societatea sau câți oameni locuiau efectiv într-o anumită așezare.

Pentru aceste întrebări sunt necesare săpături arheologice, datarea materialelor și analiza obiectelor găsite în situri.

De asemenea, estimarea populației este un model bazat pe densitatea structurilor identificate și pe datele arheologice existente. Nu este un recensământ al oamenilor care au trăit acolo.

Rezultatele arată că pădurile dense din sud-vestul Amazonului ascund mult mai multe urme ale activității umane decât puteau fi identificate prin metodele tradiționale de cercetare de la sol și prin imaginile satelitare.

Știați că?

În 2024, cercetătorii au scanat cu LiDAR aproximativ 4.497 de kilometri pătrați din sud-vestul Amazonului.

Au fost identificate 432 de structuri de pământ, dintre care doar 36 erau cunoscute anterior.

Cercetătorii estimează că regiunea Aquiry ar putea conține între 24.000 și 30.000 de structuri de pământ.

Pentru perioada 100–300 d.Hr., populația regiunii este estimată la aproximativ 1,25–3 milioane de oameni. Aceasta este o estimare bazată pe modelare, nu un număr stabilit direct prin dovezi arheologice.

Surse:

https://www.nature.com/articles/s41586-026-10835-7

https://www.nature.com/articles/d41586-026-02321-x

https://www.natureasia.com/en/info/press-releases/detail/9397

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ruinele unei civilizații uitate, descoperite cu ajutorul tehnologiei LiDAR în pădurea amazoniană

Fenomen dezastruos în pădurea amazoniană: Lacurile au început să fiarbă!

Ar putea pădurea amazoniană să supraviețuiască unei secete lungi?

Pădurea amazoniană, sub asediu: Comunitățile care plătesc un preț scump pentru cererea mare de soia

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
„Pustietatea absolută” din „Al nouălea cer”: Prima galaxie fără stele descoperită vreodată de omenire, aproape confirmată
„Pustietatea absolută” din „Al nouălea cer”: Prima galaxie fără stele descoperită vreodată de omenire, aproape ...
Jannik Sinner, pe primul loc în topul celor mai bine plătiți jucători de tenis
Jannik Sinner, pe primul loc în topul celor mai bine plătiți jucători de tenis
Depozitele de gaze ale Europei sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 13 ani
Depozitele de gaze ale Europei sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 13 ani
Centru ritualic mai vechi decât Stonehenge, descoperit în Boemia Centrală
Centru ritualic mai vechi decât Stonehenge, descoperit în Boemia Centrală
Neamţul care a schimbat pentru totdeauna oftalmologia
Neamţul care a schimbat pentru totdeauna oftalmologia
Rusia va lansa „atacuri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei”
Rusia va lansa „atacuri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei”
Ce pregătește Kim Jong Un? Schimbarea anunțată la vârful conducerii militare
Ce pregătește Kim Jong Un? Schimbarea anunțată la vârful conducerii militare
Care sunt orașele din Europa cu cele mai scumpe apartamente?
Care sunt orașele din Europa cu cele mai scumpe apartamente?
Telescopul Spațial Nancy Grace Roman, cel mai nou observator astronomic al NASA, a fost lansat cu succes
Telescopul Spațial Nancy Grace Roman, cel mai nou observator astronomic al NASA, a fost lansat cu succes
Cine a inventat weekendul? Cum au ajuns oamenii să aibă două zile libere
Cine a inventat weekendul? Cum au ajuns oamenii să aibă două zile libere
Putere, stres și decizii fatale: oamenii din spatele Primului Război Mondial
Putere, stres și decizii fatale: oamenii din spatele Primului Război Mondial
Cine a inventat parola? De la santinelele Romei antice la conturile de internet
Cine a inventat parola? De la santinelele Romei antice la conturile de internet
Cum ajungem să ne sabotăm singuri? Când scenariile din mintea noastră încep să pară realitate
Cum ajungem să ne sabotăm singuri? Când scenariile din mintea noastră încep să pară realitate
Zile de cumpănă pentru România. Mărturia unui diplomat francez
Zile de cumpănă pentru România. Mărturia unui diplomat francez
Scoția vrea un nou referendum pentru desprinderea de Regatul Unit
Scoția vrea un nou referendum pentru desprinderea de Regatul Unit
Un colier excepțional cu diamante, care a aparținut familiei regale egiptene, a fost furat dintr-un muzeu
Un colier excepțional cu diamante, care a aparținut familiei regale egiptene, a fost furat dintr-un muzeu
Unde plecăm în septembrie? Cele mai ieftine destinații pentru o escapadă de sfârșit de vară
Unde plecăm în septembrie? Cele mai ieftine destinații pentru o escapadă de sfârșit de vară
O nouă terapie a avut rezultate promițătoare în testele de laborator și pe animale
O nouă terapie a avut rezultate promițătoare în testele de laborator și pe animale