Pădurea amazoniană, sub asediu: Comunitățile care plătesc un preț scump pentru cererea mare de soia

În nord-vestul Braziliei, în inima Amazonului, viața unor comunități a fost schimbată de marile proiecte energetice și de expansiunea agriculturii.

José Pereira do Nascimento, un crescător de vite din Porto Velho, și-a pierdut casa în 2012, când barajul hidroelectric Santo Antônio a eliberat apele ce au inundat cartierul său.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

„Râul a scăpat de sub control. Altădată știam când urma să se reverse și când se retrăgea. Acum nu mai știe nimeni. Ceea ce oamenii numesc progres ne-a ucis istoria”, spune el, potrivit The Guardian.

În Amazon, marile lucrări publice (baraje, autostrăzi, orașe ridicate în grabă) au adus electricitate și locuri de muncă, dar și urbanizare haotică, crimă organizată, defrișări masive și perturbări climatice.

Soia este astăzi simbolul acestei transformări. Industria a pătruns în Amazon, transformând Brazilia în cel mai mare exportator mondial. În primele cinci luni din 2025, țara a exportat peste 51 de milioane de tone de soia, o creștere de 4,9% față de anul precedent. Aproape 80% din producție este destinată hranei pentru animale, în special pentru China, principalul cumpărător.

Dacă acum trei decenii doar patru dintre cele nouă state amazoniene cultivau soia, astăzi toate o fac.

În Rondônia, producția s-a dublat din 2019, la fel și economia locală. Dar pentru locuitori precum Nascimento, această expansiune are un cost greu de suportat.

„Au invadat terenul nostru. Pentru că nu construisem încă pe lot, au venit, au plantat soia până la gard și au rămas”, povestește el.

Peisajul din jurul său s-a transformat într-o mare verde, unde culturile se întind până la orizont, acoperind chiar și cimitirul local. În unele zile, aerul este încărcat de pesticide.

„Mai întâi simt furnicături pe față, apoi amețeală și dificultăți de respirație. Nu sunt singurul, toți de aici simțim asta”, spune Nascimento.

Pentru marii producători, însă, acesta este „mirosul progresului”. Deși memoriul privind soia, semnat în 2006, interzicea comercializarea boabelor cultivate pe terenuri defrișate după 2008, rapoartele arată că suprafața cultivată în păduri intacte aproape s-a triplat între 2018 și 2023. În plus, presiunile politice din Brazilia au slăbit recent moratoriul, pe fondul intervenției lobby-ului agricol.

Uniunea Europeană a încercat să răspundă prin reguli: din 2023, importatorii sunt obligați să demonstreze că soia provine din zone fără defrișări recente. Totuși, legătura indirectă dintre expansiunea agricolă și distrugerea pădurilor rămâne evidentă, mai ales prin relocarea crescătorilor de vite către zone virgine.

Pentru Zé Pereira, cum îi spun apropiații, realitatea este aceea că Amazonul său natal dispare sub presiunea unei culturi care alimentează creșterea economică globală.

„Progresul lor ne-a făcut străini pe propriul pământ”, spune el, privind la câmpurile de soia ce au înlocuit pădurea.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Arborii din pădurea amazoniană au devenit tot mai „grași” în ultimii 30 de ani

Delfinii roz din Amazon, deja aflați pe cale de dispariție, sunt acum amenințați de poluarea cu mercur

Unele plante din pădurea amazoniană nu mai absorb carbon. Cercetătorii, îngrijorați

Luigi Cani, Gardianul Amazonului. Peste 100 de milioane de semințe de copaci „plantate” din cer în mijlocul „Plămânilor Lumii”