Cum va funcţiona sistemul de tranzacţionare cu moneda virtuală lansată de Facebook

„După luni de speculaţii, Facebook a dezvăluit în sfârşit detalii despre un serviciu de criptomonedă care ar putea deveni o provocare. Este vorba de un fond de tranzacţionare care utilizează un sistem criptografic de tip blockchain pentru a neutraliza impactul de a intra pe piaţă fără licenţă şi pentru a ascunde influenţa disproporţionată a Facebook, cu speranţa că acesta va deveni eventual un sistem digital mondial de rezervă”, argumentează editorialistul Izabella Kaminska, analizând sistemul de tranzacţionare.

• Test de cultură generală. Ce este mai mare decât un terabyte?
• Trucul simplu care reduce consumul de energie al centrelor de date cu 30%

1. Moneda lansată se numeşte Libra, posibil o referire etimologică la lira sterlină.

2. Asociaţia Libra va include orice entitate care are suficiente active în moneda virtuală. Pentru început, toţi membrii fondatori au avut contribuţii de câte zece milioane de dolari pentru a intra în sistem. Printre membrii fondatori se numără Visa, Mastercard, Spotify, PayPal, Uber, Lyft şi Vodafone.

„Nu vă concentraţi atenţia asupra celor care fac parte din reţea, ci asupra celor care nu fac parte: în principal, Apple, Amazon, Google şi toate băncile”, notează editorialistul.

3. Asociaţia Libra va fi o entitate non-profit cu sediul în oraşul elveţian Geneva, dar activele monedei vor fi distribuite în sistemul global.

4. Pentru a proteja utilizatorii de conflicte de interes privind datele, Facebook a creat o filială numită Calibra, prin care vor fi oferite toate serviciile financiare asociate monedei Libra.

5. Activele reţelei Libra vor fi alcătuite din depozite bancare (formate din diverse monede) şi din garanţii guvernamentale cu riscuri reduse. Însă apar întrebări de genul: Care vor fi partenerii Libra? Ce se va întâmpla cu dobânzile aferente clienţilor? Ce tip de personal va angaja Libra pentru administrarea sistemului? Ce garanţii de securitate vor exista?

6. Libra anunţă că membrii fondatori „se angajează să colaboreze cu autorităţile pentru a configura un mediu de reglementare care să încurajkeze inovaţiile tehnologice prin menţinerea celor mai înalte standarde ale protecţiei clienţilor”.

Ideea este că anunţarea intenţiei de a „configura un mediu de reglementare”, mai degrabă decât respectarea actualelor reglementări reprezintă o sugestie că Facebook ar fi mai puternic decât statul, iar autorităţile de reglementare trebuie să i se conformeze, consideră editorialistul.

7. Membrii fondatori şi alte entităţi vor avea dreptul de a achiziţiona active de investiţii Libra în schimbul angajamentelor contribuţiilor de capital, deşi aceste instrumente par a fi forme preferenţiale de obligaţiuni bancare.

8. Stimulente Libra, finanţate prin investiţii private, le vor fi acordate membrilor fondatori.

9. Libra va utiliza o reţea de entităţi autorizate de retranzacţionare pentru a gestiona crearea de monedă în funcţie de cererea clienţilor.

10. Chiar dacă este descrisă ca fiind stabilă, moneda Libra admite că va avea fluctuaţii în raport cu monede naţionale sau internaţionale clasice.

11. Sistemul Libra aspiră să devină unul sigur într-o zi, dar până atunci rămâne vulnerabil şi puternic centralizat.

12. Deşi Libra argumentează că sistemul va respecta reglementările, oferă puţine informaţii despre modul în care va face acest lucru.

13. Difuzarea informaţiilor despre sistemul de tranzacţionare a fost gestionată atent, jurnaliştii având mult timp la dispoziţie să analizeze datele, o strategie mentă să maximizeze impactul ştirilor.

14. Libra oferă asigurări că vor fi respectate normele privind sfera privată şi, spre deosebire de profilurile Facebook, numărul conturilor va fi nelimitat. În acelaşi timp, reţeaua de tranzacţionare se va axa pe pseudonime, nu pe date anonime.

15. Libra admite că încă există „probleme de cercetare nerezolvate”.

16. Libra asumă angajamentul transparenţei, dar deocamdată nu este clar cine va administra operaţiunile de securizare a tranzacţiilor.

17. Facebook a anunţat că va avea drepturi egale cu ceilalţi membri în conducerea Asociaţiei Libra.