De ce se roteşte floarea-soarelui după soare?

13 08. 2016, 10:00

Într-un studiu publicat în revista Science, o echipă de cercetători a descoperit răspunsul parţial, printre motivele care ghidează plantele după soare se află genele, hormonii şi polenizarea.

Floarea-soarelui nu face parte din categoria florilor care au ,,pulvinus” (parte groasă de la baza frunzei care schimbă rigiditatea plantei când intră în contact cu sorele). În timp ce soarele îşi schimbă poziţia pe cer, apa pătrunde prin diferitele părţi ale pulvinus-ului, întreptând frunzele în direcţia soarelui. Fără această structură, floarea-soarelui nu ar trebui să fie mobilă.

Pentru a determina modul în care se mişcă, o echipă de cercetători de la Universitatea din California  au plantat floarea-soarelui afară, aceasta s-a rotit la 180 de grade când soarele a apus. Rotindu-se către vest în timpul zilei, s-a rotit către est în timpul nopţii pentru a prinde primele raze ale dimineţii. Dacă ar fi lăsat planta în aceiaşi poziţie, probabil un stimul din mediu le-ar indica când să se rotească şi când nu. Dacă s-ar roti în direcţia greşită, ar însemna că ritmul lor circadian le dictează mişcările.

A doua posibilitate prin care au testat planta a fost prin aprinderea şi închiderea unei lumini artificiale în timpul nopţii, când o aprindeau aceştia constatau că floarea se află în direcţia greşită.

Şi heliotropismul joacă un rol important. La solstiţiul de vară, floarea-soarelui se mişcă mult mai lent decât în alte perioade ale anului, realizând o mişcare de la est spre vest în 16 ore. Iarna, când planta este crescută în seră, parcurge traseul în opt ore, iar când este înnorat, ritmul său încetineşte. Când cercetătorii au utilizat o lumină artificială au realizat că pot antrena planta să se rotească de la est spre vest ca mai apoi să se reîntoarcă spre est pentru lumina dimineţii, precum vara.

Determinarea mecanismului mişcării a constituit cea mai complexă parte din studiu, conform cercetătorilor. Este cunoscut faptul că genele plantelor le reglează nivelul hormonului numit auxin, care ajută plantele să crească. În timpul zilei, în timp ce floarea-soarelui se ghidează spre vest, genele care ajută  la eliberarea auxinei  sunt mai active pe partea estică, împingând planta către partea opusă. 

Auxina nu realizează acest proces singură, ci împreună cu un alt hormon numit giberelina. 

Însă cum îşi dau seama albinele în ce direcţie să se ghideze? În cazul albinelor, este vorba despre căldură şi nu despre lumină. Analizele termice au demonstrat că plantele care primesc lumina solară de dimineaţă sunt mult mai calde decât cele care s-au rotit în direcţia greşită.

Sursa: TIME

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Floarea-soarelui, folosită în Japonia pentru decontaminarea solului de radiaţii
 
Floarea soarelui veche de 50 milioane ani seamana perfect cu picturile lui Van Gogh
 
La ce foloseşte această uriaşă „floare a soarelui” spaţială, la care lucrează specialiştii NASA? (VIDEO)
 
A fost descifrat procesul chimic care înnegreşte picturile