Prima pagină Istorie

Cum a instituit Ceauşescu ''starea de necesitate'' ca urmare a ''acţiunilor irendentise''

12.20.2017 | ● Vizualizări: 5509

La data de 20 decembrie 1989, întors în ţară din Iran, Nicolae Ceauşescu emite un decret prezidenţial pentru constituirea stării de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a "gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti".

Potrivit ordinelor şefului MStM, Ştefan Guşă, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, la Timişoara, tehnica armatei este retrasă în cazărmi, precum şi cea mai mare parte a efectivelor. Rămân în stradă doar patrulele armatei, comasate în Piaţa Operei şi împrejurimi.



La prima oră a zilei de 20 decembrie, generalul Milea, ministrul Apărării, cere comandanţilor de unităţi din Timişoara să acţioneze la cererea factorului politic, pentru „evitarea distrugerii edificiilor”, dar numai cu aprobarea sa directă.

În jurul orei 9.00, prim-secretarul Radu Bălan este informat că marile uzine se pregătesc de grevă generală şi că, organizaţi în coloane, vor merge către CJ PCR şi Piaţa Operei.

După ora 10.00, coloanele angajaţilor din marea majoritate a întreprinderilor din oraş se îndreaptă spre centru. Timişorenii fluturau steaguri tricolore cu stema socialistă decupată, purtau brasarde albe şi scandau lozinci împotriva guvernului şi a lui Nicolae Ceauşescu. Au scandat, de asemenea, „Armata e cu noi”, întrucât, tehnica rămasă, în parte, pe străzi, nu a acţionat. Mai mult, militarii în termen, aflaţi în TAB-urile staţionate, s-au îmbrăţişat cu demonstranţii.

Informat, la rândul său, de faptul că muncitorii organizau un mare protest, Generalul Guşă le ordonă, din nou, militarilor, în jurul orei 11.00, să nu deschidă foc asupra oamenilor, şi să nu se opună deplasării manifestanţilor.

Aproape de ora 12.00, coloanele de timişoreni se întâlnesc în faţa Catedralei Ortodoxe. Oamenii îngenunchează, se roagă şi ţin un moment de reculegere pentru cei ucişi. Din faţa Catedralei, marea majoritate a demonstranţilor se îndreaptă către Operă; o parte, mai redusă numeri, se îndreaptă către CJ PCR.
„Am înţeles că, într-un fel sau altul, mulţimea trebuia condusă; îi trebuia lideri, o formă de organizare, un grup care să o mobilizeze coerent” spune profesorul Ioan Lorin Fortuna.

În faţa clădirii Operei, manifestanţii au fost întâmpinaţi de o formaţiune de 250-300 de militari, precum şi de şase TAB-uri; Comitetul Judeţean, era apărat de şapte astfel de maşini de război.

Profesorul Lorin Fortuna înfiinţează Frontul Democratic Român

În faţa Operei, profesorul Fortuna a luat decizia ca, împreună cu alţi câţiva protestatari, să urce în balconul clădirii, pentru a le vorbi oamenilor. S-a creat o stare de puternică emoţie, comandantul militarilor aflaţi în dispozitiv ameninţându-i pe timişoreni că va deschide focul împotriva lor.

În acel moment, scriitorul Claudiu Iordache a ieşit în faţa mulţimii şi le-a cerut soldaţilor să tragă în el. Soldaţii s-au retras, făcând ca oamenii să scandeze „Armata e cu noi!”.

În jurul orei 13.00, clădirea fusese ocupată de protestatari, iar conducătorii lor se aflau deja în balcon. Între aceştia, Lorin Fortuna, Claudiu Iordache, Ioan Marcu.
În acest timp, aterizează la Timişoara avionul în care se aflau emisarii Elenei Ceauşescu – premierul Constantin Dăscălescu şi Emil Bobu -, trimişi să negocieze cu manifestanţii. Dăscălescu este condus de generalul Nuţă la CJ PCR, unde are un schimb dur de replici cu Ion Coman, referitor la neimplicarea armatei în situaţia la zi din Timişoara.

Cei 10.000 de oameni aflaţi în faţa CJ – potrivit lui Constantin Corneanu în „Victorie însângerată–Decembrie 1989” -, fraternizau cu militarii, cărora le ofereau pâine, apă şi flori. „Timişoara este în mâna timişorenilor”, i-a replicat Coman lui Dăscălescu.

La ora 15.00, Coman îl sună pe generalul Milea, pe firul „scurt”, şi îi raportează că oamenii din stradă nu sunt huligani şi diversionişti, ci salariaţi ai întreprinderilor timişorene, în care armata nu poate trage. Nimeni nu-şi asumă, însă, răspundearea să o informa de această situaţie şi pe Elena Ceauşescu.

Citeşte continuarea aici!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 20 decembrie:

1803 - Statele Unite au cumpărat provincia Louisiana de la oficialii francezi, cu 15 milioane de dolari

1808 - S-a născut mitropolitul Andrei Şaguna, cel care prin întreaga sa activitate a întărit spiritualitatea ortodoxă a românilor din Ardeal (m.1873)

1837 - Apare, la Bucureşti, primul cotidian românesc "România"

1842 - Obşteasca Adunare Extraordinară a Ţării Româneşti a ales ca domn pe Gheorghe Bibescu care a abdicat în iunie 1848

1852 - S-a născut Ion Mincu, arhitect, întemeietorul şcolii naţionale româneşti de arhitectură (Casa Lahovary, Şcoala Centrală de Fete) (m. 6 dec. 1912)

1861 - S-a născut Constantin Mille, gazetar şi scriitor (m. 20 feb. 1927).

1890 - S-a născut Jaroslav Heyrovský, chimist ceh, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe anul 1959 (m. 1967)

1915 - Prima audiţie, la Ateneul Român din Bucureşti, sub bagheta lui Dimitrie Dinicu, a primului poem simfonic românesc "Acteon" de Alfred Alessandrescu.

1917 - Consiliul Comisarilor Poporului decretează înfiinţarea Comisiei Extraordinare de Combatere a Contrarevoluţiei (CEKA), prima organizaţie de poliţie secretă din epoca modernă; mai târziu, aceasta va purta o serie de denumiri, ultima fiind KGB.

1937 - Alegeri pentru Parlament. Partidul Totul pentru Ţară câstigă poziţia a treia, cu 66 de locuri în legislativ. Alarmat, regele Carol al II-lea demite guvernul liberal şi numeşte premier pe Octavian Goga. Va fi ultimul guvern dinainte de dictatura regală

1966 - A încetat din viaţă Mihail Sorbul, dramaturg, autor al pieselor "Patima roşie", "Letopiseţi". Mihail Sorbul a fost primul laureat al Premiului naţional pentru literatură dramatică (1937) (n. 29 octombrie 1885)

1968 - A încetat din viaţă John Steinbeck, scriitor american (romanele "Fructele mâniei" şi "La răsărit de Eden" au fost ecranizări de succes); Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1962 (n. 27 februarie 1902)

1982 - A încetat din viaţă Arthur Rubinstein, compozitor şi pianist american de origine poloneză, recunoscut ca un desăvârşit interpret al muzicii lui Chopin (n. 28 ianuarie 1887).

1989 - Întors în ţară din Iran, Nicolae Ceauşescu emite un decret prezidenţial pentru constituirea stării de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a "gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti".

1996 - A încetat din viaţă Carl Sagan, astronom american, scriitor (n. 9 noiembrie 1934)

1998 - A încetat din viaţă Alan Lloyd Hodkin, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1963 (n. 5 februarie 1914)

1999 - Începând cu această dată, Macao, care a fost timp de 442 de ani colonie portugheză, revine sub suveranitatea R.P.Chineze, având statutul de Regiune Administrativă Specială

2009  - A murit actriţa americană Brittany Murphy: "Liceenele din Beverly Hills", "Tinereţe furată", "Nicio vorbă", "Sin City".