Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » Cine a fost Hipocrat?

Cine a fost Hipocrat?

Cine a fost Hipocrat?
Publicat: 12.05.2018
Hipocrat a fost un gânditor şi filosof grec care a trăit între anii 460 şi 375 î.e.n. Într-o perioadă în care mulţi atribuiau apariţia unei boli cu credinţe, superstiţii şi furia zeilor, Hipocrat a venit cu o altă variantă: bolile au o cauză naturală care poate fi descrisă în termeni fizici şi psihologici. Acesta a creat prima şcoală de gândire care se axa pe învăţarea şi practicarea medicinei. Pentru acest lucru, astăzi este cunoscut ca „părintele medicinei”.

Există aproximativ 60 de documente asociate cu numele său, inclusiv faimosul jurământ a lui Hipocrat care este spus de medici chiar şi astăzi. Pe baza acestor documente, alţii precum Galen sau Aristotel au dezvoltat ceea ce, multă vreme mai târziu, avea să devină medicina modernă. Documentele se mai numesc împreună şi Corpusul Hipocratic, deşi unele dintre ele nu au fost scrise chiar de el, dar au fost produsul, direct sau indirect, al şcolii sale.

Deseori, Hipocrat este considerat cel care a elaborat teoria celor patru umori, concept care a fost dezvoltat ulterior de alţi gânditori. Cele patru erau bila galbenă, bila neagră, sângele şi flegma. Multe secole mai târziu, William Shakespeare a folosit umorile pentru a descrie calităţi umane. Fiecare este asociată cu un element natural (pământ, apă, aer, foc), cu două „calităţi” (rece, cald, umed, uscat), cu anumite organe şi cu anumite perioade ale vieţii (copilărie, adolescenţă, maturitate şi bătrâneţe). Interacţiunile dintre toate acestea determinau sănătatea fizică şi mintală a unei persoane, dar şi dispoziţia sau personalitatea acesteia, relatează Live Science.

În loc de umori, Galen a folosit termenul de temperament. Astfel, bila galbenă este asociată cu temperamentul coleric şi cu calităţile cald şi uscat. Alte asocieri sunt focul, vara şi copilăria. Bila neagră este asociată cu temperamentul melancolic, cu calităţile rece şi uscat. Elementul acestuia este pământul, iar alte asocieri sunt iarna, splina şi bătrâneţea. Sângele corespunde temperamentului sangvin şi cu calităţile de umed şi cald. Alte asocieri sunt aerul, primăvara, inima şi adolescenţa. Flegma este umoarea corespondentă temperamentului flegmatic, asociată cu recele şi umezeala, cu elementul apă, cu creierul şi cu maturitatea.

Deşi, comparând cu ştiinţa modernă, acestea par nelalocul lor, reprezintă punctul de origine al întregii practici medicale occidentale. Şi în ziua de astăzi, teoria temperamentelor mai este relevantă, cel puţin la nivel de comunicare. Spre exemplu, se poate spune despre o persoană energică şi impulsivă că este colerică.

Conform acestor teorii, unele ale lui Hipocrat, secretul unei bune condiţii fizice şi psihologice este menţinerea unui echilibru între aceste umor/temperamente, existând proceduri care să le reechilibreze în funcţie de lipsurile şi/sau surplusurile fiecărei umori.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Fotografii istorice care înfăţişează practici medicale nu tocmai plăcute – FOTO

Cinci lucruri pe care le putem învăţa de la Grecia Antică despre medicina modernă

De ce filosofia lui Platon trebuie să fie lectură obligatorie pentru profesorii de astăzi

Detaliu surprinzător despre grecii antici: aceştia îşi construiau intenţionat templele pe faliile rezultate în urma cutremurelor

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase