De ce melcii sunt atât de lenți?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cu siguranță ai văzut cel puțin o dată melci apăruți după ploaie pe un copac sau altă plantă. Și probabil te-ai întrebat de ce melcii sunt atât de lenți.

Melcii se găsesc în apă, fie în oceane sărate, râuri sau lacuri; sau pe uscat, în păduri, pajiști și chiar în grădină. Pe măsură ce îți explorezi curtea sau o pădure, poți întâlni și limacși, care sunt niște animale la fel de lente, înrudite cu melcii. Limacșii seamănă cu melcii, cu excepția faptului că primii nu au cochilii. Și limacșii pot fi găsiți în oceane.

În total, se estimează că peste 240.000 de specii de melci și limacși trăiesc în întreaga lume. Dar indiferent pe ce continent se află sau în ce ocean se află, există un lucru pe care toți îl au în comun: se mișcă foarte încet.

Cel mai rapid melc

Melcii sunt atât de lenți: Campionatele Mondiale de Curse de melci, desfășurate în Regatul Unit, îi așază pe cei mai rapizi melci unul împotriva celuilalt într-o cursă de „alergare”. Cel mai rapid melc înregistrat a parcurs traseul cu o viteză „amețitoare” de 0,09 kilometri pe oră.

Ca o comparație inutilă, dacă tu ai fi atât de lent, ar dura aproximativ trei minute pentru a duce mâncarea de la farfurie la gură.

De ce melcii sunt atât de lenți?

Într-un mod clasic pentru cercetători, răspunsul este mai complicat decât ai crede.

Melcii și limacșii sunt membri ai unui grup mare de animale înrudite cunoscute sub numele de moluște, care include și scoici, stridii, calmari și caracatițe. În cadrul moluștelor, există un set mai mic de animale înrudite numite gasteropode; acest set include melcii și limacșii.

Pentru că trăiesc în locuri atât de diverse, diferite gasteropode au evoluat pentru a consuma aproape orice tip de hrană. Unele specii sunt erbivore, adică mănâncă plante vii. Unele sunt detritivore, adică se hrănesc cu plante moarte sau în descompunere. Alți melci sunt carnivori sau necrofagi, adică mănâncă alte animale.

Motivul lentorii

Lipsa vitezei melcilor și melcilor poate fi pusă pe seama a cel puțin trei factori: cum se deplasează aceștia, ce mănâncă și ce îi mănâncă, potrivit Popular Science.

În primul rând, în timp ce unele animale zboară, sar sau se târăsc, melcii și limacșii se deplasează folosind ceea ce biologii numesc „picior ventral”. Dar cuvântul „picior” de aici poate fi confuz. Un picior de melc sau de limax nu seamănă deloc cu un picior uman.

În schimb, acesta este o bandă de mușchi care se întinde de-a lungul părții inferioare a corpului și este acoperită cu un mucus lipicios. Când este contractat, acest mușchi se ondulează, trimițând valuri minuscule de la coada animalului către cap. Aceste valuri comprimă mucusul de pe partea inferioară a piciorului într-un lichid alunecos, permițându-i melcului sau limaxului să alunece pe pământ sau să se urce pe plante.

Acesta este un mod unic de a se deplasa și îi obligă pe melcii și pe limacși să meargă încet, deoarece viteza lor este limitată de numărul de contracții ale picioarelor și de cantitatea de mucus pe care o pot produce.

De asemenea, gasteropodele nu au nevoie să se grăbească pentru a-și prinde hrana. Majoritatea melcilor mănâncă plante, materii în descompunere sau animale marine, precum bureții, care sunt ancorați pe loc. Niciuna dintre aceste prăzi nu se mișcă prea mult, așa că cina nu va pleca nicăieri.

De ce melcii sunt atât de lenți și ce ființe se hrănesc cu aceștia?

În plus, melcii și limacșii nu trebuie să fie rapizi pentru a evita prădătorii. Ei au dezvoltat alte moduri de a evita șoarecii, păsările și alți inamici. De obicei, melcii se retrag în cochilie pentru a se ascunde până când prădătorul pleacă.

Limacșii de pământ se ascund la vedere. Cei mai mulți au nuanțe de gri, cafeniu sau maro și se îmbină bine cu mediul înconjurător. Prădătorii pur și simplu nu îi observă.

Limacșii au și un strat suplimentar de protecție. Limacșii de uscat sunt acoperiți cu un mucus lipicios, asemănător cu mucusul care le lubrifiază mișcarea. Dar această versiune este atât de lipicioasă încât poate încleșta gura prădătorilor și îi poate face greu de mestecat. Ca să nu mai vorbim de faptul că celor mai mulți prădători nu le-ar plăcea gustul mucusului.

În schimb, limacșii de mare sunt adesea ușor de văzut, deoarece sunt colorați. Dar aceste culori strălucitoare le semnalizează prădătorilor că ar trebui să stea departe, deoarece melcii sunt protejați de otrăvuri cu gust neplăcut.

De ce este important să avem grijă de melci?

Melcii și limacșii, oricât de mici ar fi, contribuie major la sănătatea ecosistemelor lor. Hrănindu-se cu semințe și plante tinere, ei pot controla ce plante cresc într-o anumită zonă. Mâncând materie în descompunere, aceștia ajută la reciclarea nutrienților pe care îi pot folosi plantele în creștere. Și în ciuda eforturilor lor, melcii și limacșii devin adesea hrană pentru alte animale.

Așa că data viitoare când vezi un melc pe un copac sau o plantă, privește-l cu atenție și apoi lasă-l acolo.

Vă recomandăm să citiți și:

Poluarea luminoasă urbană este un pericol pentru ecosistemele marine

Castorii accelerează schimbările climatice din Arctica. Fenomenul, observat din satelit

Cercetătorii de la Harvard au aflat cum s-a dezvoltat atât de bine creierul cefalopodelor

Primele imagini care arată cum prind pește maimuțele din Alpii japonezi