Cercetătorii de la Harvard au aflat cum s-a dezvoltat atât de bine creierul cefalopodelor

Cefalopodele, care includ caracatițele, calamarii și sepiile, prezintă comportamente impresionante, cum ar fi capacitatea de a-și adapta rapid înfățișarea, pentru a se contopi cu mediul înconjurător, de a comunica unele cu altele, de a demonstra învățarea spațială și de a folosi instrumente ca să rezolve probleme. Nivelul ridicat de inteligență le permite chiar și să experimenteze plictiseala. 

Cefalopodele au cel mai complex creier dintre toate nevertebratele. Totuși, procesul prin care acestea și-au dezvoltat creierul a rămas un mister.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Cercetătorii Universității Harvard din SUA studiază sistemul vizual al acestor creaturi, care este locul unde se concentrează cea mai mare parte a țesutului lor de procesare centrală, și consideră că au făcut progrese semnificative în înțelegerea acestui proces, potrivit SciTechDaily.

Dezvoltarea creierului cefalopodelor, asemănătoare cu dezvoltarea la vertebrate

Cercetătorii de la FAS Center for Systems Biology descriu cum au folosit o tehnică de imagistică în direct pentru a urmări aproape în timp real cum apar neuronii în embrion. Aceștia au reușit apoi să urmărească aceste celule de-a lungul dezvoltării sistemului nervos din retină.

Celulele stem neuronale pe care le-au urmărit s-au comportat într-un mod foarte asemănător cu modul în care aceste celule se comportă la vertebrate în timpul dezvoltării sistemului nervos. Aceasta sugerează că vertebratele și cefalopodele, în ciuda divergențelor din urmă cu 500 de milioane de ani, nu numai că folosesc mecanisme similare ca să își dezvolte creierul, dar acest proces și modul în care celulele acționează, se divid și sunt modelate ar putea, în esență, să contureze planul necesar pentru a dezvolta acest tip de sistem nervos.

„Concluziile noastre au fost surprinzătoare, deoarece o mare parte din ceea ce știm despre dezvoltarea sistemului nervos la vertebrate s-a crezut mult timp că este special pentru această linie genetică. Observând faptul că procesul este foarte asemănător, ceea ce ne-a sugerat este că aceste două sisteme nervoase foarte mari, evoluate independent, folosesc aceleași mecanisme pentru a le construi. Ceea ce sugerează că acele mecanisme, acele instrumente pe care animalele le folosesc în timpul dezvoltării, pot fi importante pentru construirea unor sisteme nervoase mari”, a declarat Kristen Koenig, membru al John Harvard Distinguished Fellow și autor principal al studiului.

Sistemul nervos al cefalopodelor va fi studiat în continuare

Acest tip de structură este universal în modul în care speciile vertebrate își dezvoltă creierul și ochii. Din punct de vedere istoric, a fost considerat unul dintre motivele pentru care sistemul nervos al vertebratelor a putut crește atât de mare și de complex.

În continuare, laboratorul intenționează să analizeze modul în care apar diferite tipuri de celule în creierul cefalopodelor. Koenig vrea să determine dacă acestea sunt exprimate în momente diferite, cum decid să devină un tip de neuron față de altul și dacă această acțiune este similară la toate speciile.

Studiul a fost publicat în Current Biology.

Vă mai recomandăm și:

Calamarii au abilitatea de a-şi modifica ARN-ul

Caracatițele au un comportament destul de antisocial. Ce au observat cercetătorii?

Sepiile dețin abilitatea de a exercita autocontrol. Cum ar fi evoluat această trăsătură

Fosile dezvăluie că cefalopodele ar putea fi cu 30 de milioane de ani mai vechi decât am crezut