Home » Natură » Descoperire spectuloasă. Acest peşte este unic în lume

Descoperire spectuloasă. Acest peşte este unic în lume

Descoperire spectuloasă. Acest peşte este unic în lume
Publicat: 16.05.2015
Primul peşte cu sânge cald din lume a fost descoperit recent de oceanologii americani în largul coastelor californiene, informează francetvinfo.fr.

 Este vorba de prima specie de peşti care prezintă această caracteristică specifică mamiferelor şi păsărilor, afirmă oamenii de ştiinţă americani, al căror studiu a fost publicat joi în revista Science.

Această caracteristică deosebită oferă peştelui-lună (Lampris guttatus) un avantaj major în mediul său natural – apele reci de pe fundul oceanului.

Aceşti peşti posedă câteva mici vase de sânge la nivelul branhiilor care transportă sângele cald provenind din interiorul corpului. Acele vase sangvine înconjoară şi încălzesc alte vene sangvine din jurul branhiilor, organul respirator al acestor vieţuitoare. În final, acest sistem de încălzire internă permite peştelui-lună să îşi menţină creierul la o temperatură mai ridicată şi să îşi păstreze muşchii activi, pentru a înota mai repede şi să îşi prindă prada.

Înainte de a face această descoperire, oamenii de ştiinţă au plasat o serie de senzori pe un peşte-lună de pe coasta de vest americană. Ei au descoperit astfel că temperatura medie de la nivelul muşchilor era cu 5 grade Celsius mai mare decât aceea a apelor în care înota, la o adâncime cuprinsă între 45 şi 300 de metri. Graţie înotătoarelor sale roşii care se mişcă în permanenţă, peştele-lună îşi păstrează căldura internă chiar şi atunci când apa se răceşte foarte mult. În plus, el posedă un strat protector de grăsime în jurul branhiilor, inimii şi ţesuturilor musculare.

Acest rezultat reprezintă o surpriză pentru cercetători. Desigur, şi alţi peşti, precum tonul şi rechinul, pot să îşi încălzească anumite părţi ale corpului şi ale muşchilor pentru a-şi ameliora performanţele de deplasare în apele profunde şi reci. Dar, după o vreme, ei trebuie să urce spre suprafaţă pentru a se încălzi. Peştele-lună nu are nevoie să procedeze astfel şi reprezintă o excepţie din acest punct de vedere.

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul