Prima pagină Natura

După 200 de ani, zimbrii umblă din nou liberi în Munţii Ţarcu. Printr-o hologramă unică se poate urmări, în timp real, comportamentul zimbrilor - VIDEO

Mihaela Stoica 08.16.2016 | ● Vizualizări: 2996

Zimbrii, cele mai mari mamifere terestre din Europa, dispăruţi în România în urmă cu circa 200 de ani, pot fi urmăriţi acum prin cea mai mare proiecţie holografică din Europa, inaugurată în 14 august la Centrul de vizitare din Armeniş, Munţii Ţarcu.

În urmă cu 200 de ani, zimbrii dispăreau din România pe fondul vânătorii excesive, a braconajului şi a reducerii şi fragmentării habitatului. La fel s-a întâmplat şi în alte zone ale Europei, astfel că zimbrii, cele mai mari mamifere terestre de pe continentul nostru, care pot cântări până la 1.000 de kilograme şi atinge o înălţime la greabăn (la baza gâtului) de 1,9m, au ajuns să fie consideraţi o specie pe cale de dispariţie.

Galerie foto

vezi galeria 18 foto



Zimbrii au fost reintroduşi în România în anul 1958, când primele două exemplare de animale au fost aduse din Polonia şi ţinute într-o rezervaţie din Haţeg. Abia după 1999 s-au făcut eforturi pentru introducerea zimbrilor în libertate.

Un astfel de proiect în derulare este cel din Munţii Ţarcului, în comuna Armeniş, din judeţul Caraş-Severin. Proiectul a demarat în 2011, prin intermediul WWF România şi Rewilding Europe, cu bani de la Comisia Europeană.

În mai 2014 erau reintroduşi în această zonă primii zimbri. În prezent, în Măgura Zimbrilor, din Armeniş, Munţii Ţarcului, trăiesc 30 de zimbri, dintre care 20 sunt în libertate, iar 10 în zona de resălbăticire.

În urmă cu două zile, în Armeniş, a fost inaugurat Centrul de vizitare, unde sunt redate date ştiinţifice despre zimbru, într-un format interactiv, prin intermediul celei mai mari proiecţii holografice din Europa.

Prin intermediul proiecţiei holografice se poate vedea comportamentul zimbrului în mediul său natural, dar şi cum decurge o zi din viaţa acestui animal. În afară de hologramă, la centru mai există şi un joc interactiv despre lanţuri trofice, care dezvăluie relaţia continuă şi interdependentă dintre animalele sălbatice şi speciile vegetale, insecte, păsări şi amfibieni, precum şi o instalaţie mecanică care arată impactul pozitiv al reintroducerii zimbrului asupra biodiversităţii şi ''cascadele trofice'' pe care acesta le (re)declanşează.

Foto: Doru Oprişan

''Scopul nostru a fost să aducem ştiinţa din spatele naturii şi activităţile pe care noi le desfăşurăm pentru a proteja aceste zone sălbatice care ne fac atât de mult bine. Holograma cuprinde comportamentele zimbrilor pe care noi le monitorizăm, de la hrănire la comportamentul lor sexual, dar şi câteva informaţii care sunt relevante şi corelate cu datele pe care colegii mei le colectează. Periodic, pe măsură ce observăm schimbări în comportamentele zimbrilor, timpul pe care îl petrec făcând o anumită acţiune, vom face modificări în hologramă'', afirmă Oana Mondoc, manager de proiect Măgura Zimbrilor (WWF-România).

Cele trei instalaţii construite de laboratorul Modulab, la graniţa dintre artă şi tehnologie, prelucrează datele ştiinţifice colectate, care apoi sunt redate într-un format înteractiv, astfel încât vizitatorii care trec pragul centrului să înţeleagă comportamentul şi impactul zimbrilor asupra naturii.

Stagiari din străinătate au venit să cerceteze zimbrii în România

Datele sunt colectate din teren, în mod continuu, de către stagiarii din România şi străinătate ce studiază ştiinţele naturii sau discipline conexe.

Toate informaţiile pe care aceştia le adună din teren ajung în Staţia de cercetare, inaugurată în urmă cu trei zile în satul Feneş, din apropierea Măgurii Zimbrilor.

Tinerii cercetători introduc în baza de date, care alimentează instalaţiile din Centrul de vizitare Armeniş, informaţiile obţinute în urma monitorizării şi evaluării impactului zimbrului asupra ecosistemului.

În cadrul staţiei de cercetare locuiesc şi o parte dintre stagiarii români sau străini care lucrează la acest proiect.

Atât staţia de cerectare, precum şi centrul de vizitare, au fost amenajate cu voluntari din ţară şi din străinătate. Finanţarea pentru cele două a fost realizată printr-un grant din partea Elveţiei, în valoare de 74.983 de franci elveţieni, în cadrul proiectului „Măgura Zimbrilor, laborator de inovaţie pentru natura sălbatică”. Refacerea populaţiei de zimbri liberi din Munţii Ţarcu se realizează în cadrul proiectului „LIFE-Bison: Măsuri urgente pentru recuperarea populaţiei de zimbru în România”, finanţat de Comisia Europeană prin programul LIFE şi implementat de WWF-România şi Rewilding Europe.

Din toamna acestui an, datele colectate la Staţia de cercetare vor fi transpuse în timp real şi pe o platformă online, astfel că oameni din întreaga lume vor putea urmări activitatea zimbrilor şi impactul lor în regiune.

Lupta pentru supravieţuire se duce aprig

În 2014, 17 zimbri au fost relocaţi în Munţii Ţarcu, din centre de reproducere şi grădini zoologice din toată Europa. În prezent, numărul lor a ajuns la 30. Procedurile din Măgura Zimbrilor sunt foarte stricte. Odată ce sunt aduşi acolo, zimbrii intră într-un ţarc de de control veterinar, unde li se fac analize şi sunt urmăriţi pentru o scurtă perioadă de timp. De aici intră în zona de aclimatizare, care se întinde pe o suprafaţă de 13 hectare. Aici, zimbri stau între una şi trei luni. ''Au gard de lemn şi gard electric, pentru a se obişnui cu el şi a nu ieşi astfel în afară. De aici ies treptat în ultima zonă, cea de resălbăticire. În libertate avem 20 de zimbri'', a precizat biogeograful Adrian Hăgătiş, care se ocupă de proiectl LIFE-Bison din 2011.

Având în vedere faptul că  au fost aduşi din diverse zone ale Europei, zimbrii trebuie să lupte pentru supravieţuire. ''Doar masculii tineri sunt acceptaţi şi ei se mută cel mai mult. Aici sunt dispersaţi pe o zonă de 500 - 2.000 de hectare. Turmele sunt formate în general dintr-un mascul şi 3-4 femele. Din păcate, sporul natural nu este negativ. De când am adus primii zimbri, am avut trei fătări aici, însă niciunul nu a supravieţuit. De multe ori, puii sunt victime colaterale ale luptei pentru aclimatizare. Totodată, fiind zimbri care vin din captivitate îşi dereglează momentul  de fătare. Puii trebuie fătaţi primăvara, însă au fost fătări care au avut loc şi la sfârşitul verii'', ne-a mai detaliat Adrian Hăgătiş.

Brick şi Ulise, cei mai mari zimbrii din Munţii Ţarcului

Cum cele mai multe dintre cele 20 de exemplare libere sunt femele, drept lider a fost recunoscut zimbroaica Romaniţa, despre care reprezentanţii proiectului au constatat în urma monitorizării că are ''caracterul cel mai puternic''. Cei mai mari zimbrii dintre cei aflaţi în libertate sunt masculii Brick (5 ani) şi Ulise (3 ani şi jumătate), care au ajuns la o greutate de circa 600 kg.

Foto: Doru Oprişan

Adrian Hăgătiş, împreună cu ceilalţi stagiari, tineri sudenţi români şi străini, studiază efectele pe care le are zimbrul în libertate asupra mediului înconjurător, precum şi ce rol are mediul asupra acestui animal. Împreună cu Georg, Angus, Nick, tineri biologi din Germania, Marea Britanie şi Olanda, dar şi cu Matei sau Daniel, analizează săptămânal vegetaţia, pentru a vedea dacă va fi suficientă pentru a hrăni zimbrii şi pe perioada iernii, dar şi speciile afectate de aceste animale. Scoarţa arborilor, bogată în minerale, este unul dintre alimentele de bază ale zimbrilor, în special în perioada de la sfârşitul iernii. Fagii tineri sunt cei mai puţini afectaţi, pentru că au multe crengi care încep de jos, în timp ce mestecenii au cele mai multe daune, pentru că nu au crengi jos, astfel că zimbrii pot să se înfrupte din scoarţa lor.

Zimbrii sunt animale care simt imediat oamenii, astfel că atunci când se merge în zona lor grupurile sunt de maximum 4-5 persoane. ''Vrem să atragem în această zonă oameni care vor să afle mai multe despre zimbri, dar să vadă şi frumuseţile locului. Nu vrem turism de masă, pentru că misiunea noastră aici este de a înmulţi populaţia de zimbri liberă. Aici nu avem grădină zoologică. Nu organizăm vizite cu autocarul la zimbri. Ei sunt în libertate şi de aia nu trebuie speriaţi, de aceea se merge în grupuri mici. De o lună am lansat un pachet prin care un grup de maximum 4 persoane poate merge cu unul dintre cercetătorii noştri să vadă zimbri. Am fost surprinşi că am avut deja 10 persoane  din Serbia, Belgia şi Olanda, care au venit să îi vadă, dar şi să afle mai multe despre activitatea de cercetare a lor în teren'', a afirmat Oana Mondoc, manager de proiect Măgura Zimbrilor (WWF-România). Detalii despre vizitele la Măgura Zimbrilor le puteţi afla aici.