Plantele pot avea cogniţie în ciuda absenţei unui sistem nervos?

Există o sumedenie de studii şi de experimente pe această temă. Este o întrebare care are o miză importantă: plantele pot gândi chiar în absenţa sistemului nervos? Un răspuns afirmativ ar avea capacitatea de a da peste cap felul în care privim un regn întreg şi, din punct de vedere ştiinţific, modul în care funcţia creează organul (şi nu invers) ar deveni mai clar, având la dispoziţie o nouă linie de cercetare cu nenumărate posibilităţi de dezvoltare.

Până acolo însă este o cale destul de lungă, această idee făcând parte mai mult dintr-un discurs filosofic. Experimentele, deşi promiţătoare, nu au fost încă supuse rigorilor cercetărilor ştiinţifice.

• Pisica cu cap turtit, regăsită după circa 30 de ani de „tăcere”
• Un păianjen cu trăsături unice, nemaivăzute până acum, a fost găsit în Maroc

Acesta este şi cazul Monicăi Gagliano, un ecolog de la University of Western Australia, care abordează problema cogniţiei plantelor printr-o serie de experimente. Un astfel de experiment a fost cu mimozele (Mimoza pudica), în care a construit un aparat care le arunca în mod regulat de la o înălţime de un picior (30 cm). La început, mimozele aveau reacţia specifică de a-şi strânge frunzele, dar după un timp plantele nu au mai avut nicio reacţie.

Chiar şi după o lună de zile de la încetarea experimentului, Gagliano a observat că plantele nu mai aveau nicio reacţie la cădere. Acest experiment poate indica faptul că plantele au un proces de memorare. Gagliano susţine că „plantelor le poate lipsi creierul şi materia cenuşie, dar posedă în celulele lor o reţea sofisticată bazată pe calciu, similară cu procesele de memorie ale animalelor.”

Din păcate, nu există un aparat conceptual cu ajutorul căruia să se discute pe marginea acestui subiect. Gagliano şi colegii ei au publicat un studiu în revista Nature Scientific Reports care poate oferi o bază pentru elaborarea unui astfel de aparat. Acest studiu prezintă experimentele recente care sunt foarte similare cu cel al câinelui lui Pavlov, bazându-se tot pe condiţionări.

În acest caz, recompensa a fost lumina, iar stimulul condiţionat a fost curentul de aer dat de un ventilator. Cercetătorii au observat că plantele condiţionate de ventilator au crescut spre sursa curentului de aer chiar dacă lumina nu era prezentă, dar doar în condiţia în care erau „învaţate” în acest mod; la fel precum câinele lui Pavlov care saliva chiar dacă nu i se oferea mâncare.

Alt experiment a fost făcut pe mazăre, Pisum sativum, care se comporta după un ritm impus care se baza pe variaţii de lumină şi temperatură, care este cunoscut în modelarea proceselor comportamentale la animale. Gagliano a arătat prin acest experiment că plantele au capacitatea de alegere şi prezicere, nu doar răspund spontan la hrană şi lumină.

Aceste experimente au miza de a pune întrebări esenţiale: cum poate modifica o astfel de descoperire (că plantele au cogniţie) relaţia noastră cu ele? Ce putem învăţa despre ecologie şi evoluţie – funcţia creează organul într-o măsură mai mare decât cunoşteam până acum? Cogniţia nu este strict legată de un sistem nervos?

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

5 lucruri care îţi cauzează scăderea IQ-ului

Inteligenţa artificială ar putea deţine secretul tinereţii veşnice. Cercetătorii ruşi au descoperit 10 substanţe care ar putea avea efect de întinerire

Maşinăria coşmarurilor, inteligenţa artificială care poate crea imagini terifiante – FOTO

Cercetătorii au folosit nanotehnologia pentru a face plantele capabile să detecteze minele de teren, dar şi schimbările din jurul lor

Sursa: Science Alert