O descoperire surprinzătoare dintr-o peşteră din Croaţia scoate la iveală că suntem ”mai neanderthali” decât credem

Cercetătorii germani de la Max Planck au secvenţiat un genom remarcabil de complet pentru vârsta lui, arătând că ADN-ul a fost transmis de la Omul de Neanderthal la omul modern, relatează Science Magazine.

Genomul este doar al doilea de acest fel în termeni de calitate, de aceea descoperirile nu numai că sunt uimitoare, ci şi de încredere.

• Comportament neobișnuit: maimuțele capucin răpesc puii maimuțelor urlătoare. Care este motivul?
• Ar putea pădurea amazoniană să supraviețuiască unei secete lungi?

Primul genom de Neanderthal a fost extras de la trei indivizi de la aceeaşi peşteră din Croaţia, iar altul, de calitate superioară, provine de la un individ din Munţii Altai din Siberia (detalii aici), vechi de 122.000 de ani.

Şi în acest caz, cercetătorii de la Max Planck, care au analizat genomul din Siberia au găsit similarităţi genetice cu omul modern. Descoperirile din Croaţia sunt însă chiar mai importante, întrucât vestigiile sunt mult mai noi şi au potenţialul de a indica mai multe asemănări.

Cum era de aşteptat, genomul de Neanderthal din Vindija are mai multe similarităţi cu omul modern din Europa şi Asia decât are cel din Altai.

De asemenea, genomul le-a permis cercetătorilor să calculeze mai bine cât ADN de Neandethal au moştenit grupurile de oameni din afara Africii. Asiaticii din estul continentului au 2,3-2,6% ADN de acest fel, mai mult decât cei din vestul Asiei şi Europa, care au 1,8-2,4%.

Ambele genomuri, atât cel din Altai, cât şi cel din Vindija sunt remarcabil de similare, iar această diversitate genetică limitată sugerează că vărul nostru trăia în populaţii izolate şi mici, de aproximativ 3.000 de indivizi adulţi, a precizat Kay Prüfer, cercetător la Max Planck şi participant la acest studiu.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O nouă descoperire rescrie povestea omului de Neanderthal şi dezvăluie raporturile avute cu strămoşii noştri (VIDEO)