Home » Natura » Bacteriile au ”simţ tactil”, ştiu pe ce suprafaţă se află şi când trebuie să colonizeze corpul gazdei

Bacteriile au ”simţ tactil”, ştiu pe ce suprafaţă se află şi când trebuie să colonizeze corpul gazdei

Oana Bujor 11.01.2017
Deşi bacteriile nu au un sistem senzorial acestea pot simţi mediul în care se află. Un grup de cercetători din cadrul Universităţii din Basel au descoperit nu doar că bacteriile pot răspunde la semnale chimice, dar posedă şi simţul tactil. Astfel că cercetătorii au demonstrat modul în care bacteria poate recunoaşte suprafaţa pe care se află în doar câteva secunde. Acelaşi mecanism este utilizat şi de patogeni pentru colonizarea şi atacarea celulelor gazdă.

Învelişul intestinal, mucoasa sau suprafaţa corpului reprezintă căi de acces pentru germenii patogeni. Conform Science Daily, după doar câteva secunde de la atingerea locului, bacteriile încep să infecteze ţesuturile. Unii patogeni utilizează stimularea mecanică ca un declanşator, pentru a obţine capacitatea de distrugere a ţesutului gazdei. 

În prezent, prof. Urs Jenal, din cadrul Universităţii din Basel, a descoperit şi modul în care bacteriile simt când se află pe o anumită suprafaţă şi ce se întâmplă în doar câteva secunde. În ultimii 10 ani, cercetătorii au realizat un proges uriaş privind modul în care bacteriile percep şi procesează semnalele chimice. ”Însă ştim foarte puţine detalii despre modul în care bacteriile răspund la stimulii mecanici, precum şi privind modul în care aceştia schimbă comportamentul bacteriilor. Prin utilizarea Caulobacter crescentus, ca model, echipa a reuşit să dovedească pentru prima oară că bacteria are tactil>>. Acest mecanism le ajută să recunoască anumite suprafeţe şi să inducă producerea propriilor celule,” a declarat Jenal. 

Bacteria Caulobacter are un rotor care se roteşte în interiorul celulei cu o protuberanţă alungită, numită flagel. Astfel rotarea flagelului ajută bacteria să se mişte în lichid. Însă rotorul are un dublu rol, cel de organ mecanic stimulator. Rotaţia motorie este alimentată de fluxul de protoni dn celulă. Când aceste celule ating suprafaţa, fluxul de protoni este întrerupt. 

Cercetătorii consideră că acesta este semnalul care ajută bacteria să determine pe ce suprafaţă se află. ”Deşi bacteria Caulobacter este inofensivă, descoperirea ne poate ajuta să înţelegem mecanismul bolilor infecţioase,” a declarat Jenal. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

 
 
 
 
Cele mai noi articole
Cele mai valoroase branduri din lume. Unde se află Tesla, Apple și Google
Cele mai valoroase branduri din lume. Unde se află Tesla, Apple și Google
Sfaturi pe timp de caniculă. La ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm alimente
Sfaturi pe timp de caniculă. La ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm alimente
Egalitatea de șanse la locul de muncă, în scădere. Cum ajută inteligența artificială
Egalitatea de șanse la locul de muncă, în scădere. Cum ajută inteligența artificială
Secvențe genetice ale coronavirusului din Wuhan, șterse anul trecut, recuperate de oamenii de știință
Secvențe genetice ale coronavirusului din Wuhan, șterse anul trecut, recuperate de oamenii de știință
Un schelet încătușat ar putea fi prima dovadă a sclaviei din Anglia romană
Un schelet încătușat ar putea fi prima dovadă a sclaviei din Anglia romană
Taxiurile zburătoare ar putea deveni o tehnologie fezabilă cu ajutorul unor noi baterii
Taxiurile zburătoare ar putea deveni o tehnologie fezabilă cu ajutorul unor noi baterii
Varianta Delta va deveni dominantă în România în august. Gheorghiță: 9 din 10 cazuri vor fi cu tulpină Delta
Varianta Delta va deveni dominantă în România în august. Gheorghiță: 9 din 10 cazuri vor fi cu tulpină Delta
Războiul care a schimbat istoria. Ce s-a întâmplat în Coreea
Războiul care a schimbat istoria. Ce s-a întâmplat în Coreea
Neutralitate climatică până în 2050. Parlamentul European a aprobat Legea climei
Neutralitate climatică până în 2050. Parlamentul European a aprobat Legea climei
Valeriu Gheorghiță: În România sunt 44 de tulpini COVID -19, majoritatea autohtone
Valeriu Gheorghiță: În România sunt 44 de tulpini COVID -19, majoritatea autohtone
Vaccinul Pfizer împotriva COVID-19, relaționat cu o boală rară de sânge – studiu din Israel
Vaccinul Pfizer împotriva COVID-19, relaționat cu o boală rară de sânge – studiu din Israel
O companie va începe să livreze o cască de 50.000 de dolari care îți poate citi gândurile
O companie va începe să livreze o cască de 50.000 de dolari care îți poate citi gândurile
Gheţarii cu mercur din Groenlanda, o amenințare pentru omenire
Gheţarii cu mercur din Groenlanda, o amenințare pentru omenire
Pandemia a făcut un număr uriaș de milionari
Pandemia a făcut un număr uriaș de milionari
Temerile elevilor legate de efectele adverse ale vaccinului împotriva COVID-19
Temerile elevilor legate de efectele adverse ale vaccinului împotriva COVID-19
Cel mai mare lac sărat helioterm din Europa, situat în județul Mureș, se redeschide vineri
Cel mai mare lac sărat helioterm din Europa, situat în județul Mureș, se redeschide vineri
Muntenegru, în pericol să piardă o parte din teritoriu
Muntenegru, în pericol să piardă o parte din teritoriu
Primul autobuz electric românesc, în probe pe străzile din Brăila
Primul autobuz electric românesc, în probe pe străzile din Brăila