Prima pagină Natura

”Cei mai importanţi ani din istorie”. Omenirea nu mai are mult timp pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice. Ce se întâmplă cu România

Oana Bujor | 10.11.2018 | ● Vizualizări: 2063
Sursa-Pixabay     + zoom
Galerie foto (2)

Un nou raport prezentat de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (IPCC) din cadrul ONU arată că omenirea dispune de o perioadă mult mai scurtă pentru prevenirea efectelor dramatice ale schimbărilor climatice. În urma raportului, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un nou acord de diminuare a emisiilor de dioxid de carbon, în timp ce România încearcă să facă faţă noilor fenomene meteorologice extreme şi a limitării emisiilor, măsură impusă de UE.

„Următorii ani sunt cei mai importanţi din istorie”

Raportul ce cuprinde peste 6.000 de referinţe ştiinţifice arată că cele mai puternice efecte ale schimbărilor climatice ar putea fi resimţite şi la un nivel mai redus al creşterii temperaturilor decât cel impus de Acordul de la Paris, de 2 grade Celsius. Omenirea are mult mai puţin timp la dispoziţie pentru prevenirea unui dezastru natural. 

„Următorii ani sunt cei mai importanţi din istorie”, a declarat Debra Roberts, co-prezentatoare a conferinţei IPCC. Acordul de la Paris prezenta în 2015 faptul că ţările membre trebuie să împiedice creşterea temperaturilor la peste 2 grade Celsius. În prezent, nicio ţară puternic industrializată nu este pe punctul de a îndeplini această cerinţă. Această limită a fost considerată punctul maxim al producerii celor mai puternice efecte ale schimbărilor climatice, inclusiv distrugerea masivă a recifurilor de corali, producerea incendiilor de vegetaţie, inundarea ţărmurilor şi reducerea considerabilă a proviziilor de hrană, conform Science Alert,  

Noul raport arată, însă, că atingerea limitei de 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial poate produce aceleaşi efecte asupra planetei. „1,5 grade reprezintă noile 2 grade Celsius”, a declarat Jennifer Morgan, director executiv al Greenpeace International. Dacă nivelul de emisii de carbon continuă să crească la rata curentă, cei 91 de autori ai raportului susţin că omenirea va atinge pragul creşterii temperaturilor cu 1,5 grade Celsius în 2040. Aşadar, omenirea mai are la dispoziţie aproximativ 10-14 ani pentru a preveni acest scenariu. Conform limitei anterioare, omenirea ar mai fi avut la dispoziţie zeci de ani pentru preîntâmpinarea efectelor. 



La o creştere de 1,5 grade Celsius, raportul arată că 70-90% dintre recifurile de corali vor dispărea, însă la o creştere de 2 grade Celsius, procentul creşte la 99%. De asemenea, dacă este respectată noua limită, de 1,5 grade Celsius, ar putea preveni creşterea nivelului mărilor şi oceanelor cu 10 centimetri, fiind evitată astfel evacuarea locuitorilor de la tropice. „Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius este posibilă conform legilor fizice şi chimice, dar vor fi necesare modificări fără precedent”, a declarat Jim Skea, co-prezentator IPCC.

Per total, autorii studiului susţin că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse la 45% până în 2030, iar până în 2050 emisiile trebuie reduse 100%. De asemenea, la nivel mondial este mecesară eliminarea completă a utilizării cărbunelui şi creşterea utilizării energiei regenerabile cu 50%. În prezent, nicio ţară ce a semnat Acordul de la Paris nu a îndeplinit aceste cerinţe, iar conform raportului IPCC, temperaturile se îndreaptă către o creştere de 3 grade Celsius. 

Efectele creşterii temperaturilor cu 2 grade Celsius

Ideea creşterii temperaturilor cu 2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial a apărut în 1975, când economistul dr. Wiliam Nordhaus a început să vadă încălzirea globală ca pe o ameninţare la adresa economiei globale. Fiind pentru o lungă perioadă de timp punctul central al unor înţelegeri realizate de Consiliul Uniunii Europene.
 
Nordhaus a calculat ce s-ar întâmpla dacă concentraţia s-ar dubla. De asemenea, el a mai prezis că omenirea se îndreaptă către „o zonă periculoasă”, cele 2 grade Celsius fiind atinse în anul 2030
 
Deşi 2 grade Celsius nu par mult, ultima oară când Pământul a fost atât de cald, oceanele acopereau 70% din planetă, totul se întâmpla practic acum 11.000 de ani.
 
După atingerea limitei de 2 grade Celsius lumea va fi afectată de secetă, ce va avea un impact negativ asupra economiei, agriculturii, infrastructurii şi a vremii. De asemenea, şi ecosistemul va fi distrus de această creştere. 

Efectele schimbărilor climatice tot mai prezente în România

Credit: OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO

Conform unei hărţi publicate la începutul lunii septembrie 2018, realizată pe baza unor modele climatice efectuate la nivel mondial de Centrul pentru Diversitate Biologică din SUA, în România temperaturile ar putea junge la un nivel alarmant până în 2050 dacă se continuă creşterea nivelui de emisii de carbon în ritmul actual. Până în 2050, Muntenia şi Oltenia vor deveni regiunile din România cu cea mai mare creştere a temperaturilor de 3,4 grade Celsius peste nivelul pre-industrial. În nordul Moldovei şi în sudul Transilvaniei, temperaturile ar putea ajunge la 3,2 grade Celsius, iar în Banat şi Crişana temperaturile ar putea creşte cu 3,1 grade Celsius peste limita pre-industrială. Oraşele de la malul Mării Negre vor resimţi cea mai mică creştere a temperaturilor, cu 2,4-2,5 grade Celsius 

Fenomenele asociate creşterii temperaturilor sunt observate deja la nivelul ţării noastre, după cum afirmă şi secretarul de stat din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Raed Arafat. „Vedem că lucrurile nu mai sunt ca înainte. Seceta s-a intensifcat faţă de 1991. Frecvenţa de la un an din zece a devenit la cinci ani din zece. Am văzut anul acesta, iarăşi, inundaţii serioase, în zone care altădată nu aveau astfel de fenomene”, a precizat marţi Raed Arafat, în cadrul ediţiei a 15-a a „Forumului Internaţional al Riscurilor de Dezastre Naturale”, potrivit Mediafax.

În plus, cinci judeţe au fost în acest an sub cod hidrologic roşu pe durate mai lungi decât de obicei. De asemenea, din cauza schimbărilor climatice au început să apară furtuni violente în anumite zone din România. „Am început să vedem fenomene pe care altădată nu le-am văzut şi cu impact pe care nimeni l-a văzut”, a adăugat Raed Arafat. Furtuni precum cele din 2002 şi 2016, dar şi cea din Timişoara, ce a dus la distrugerea locuinţelor şi moartea unei persoane, ar putea fi tot mai frecvente pe teritoriul ţării. 

„Cei care erau în Timişoara, chiar inspectorul şef povesteşte cum, înainte să apară furtuna, au simţit că ceva s-a întâmplat, au simţit presiunea schimbându-se brusc şi-a apărut furtuna. Nu ştim cum să le spunem. Sunt fenomene asemănătoare cu tornadele, sunt tornade? Ce sunt? Cel puţin când discutăm, ni se spune «Nu, nu sunt tornade». Totuşi, nu sunt furtuni obişnuite”, a mai declarat Raed Arafat. 
 
Un studiu online realizat la cererea ASUR (Asociaţia Secular-Umanistă din România) în 2018 pe un eşantion de 850 de persoane cu vârste de peste 18 ani arată că 86% dintre români cred că schimbările climatice sunt provocate de activităţile umane, iar 81% cred că România este afectată negativ de aceste schimbări. Cele mai frecvent menţionate efecte ale schimbărilor climatice, în opinia românilor, sunt fenomenele meteorologice accentuate şi creşterea temperaturilor anuale. 
 
Conform cercetărilor recente, România înregistrează o triplare a numărului dezastrelor naturale, fiind stabilite noi temperaturi record şi fenomene extreme, precum canicula sau inundaţiile.  Tot în acelaşi sondaj românii au afirmat în proporţie de 62% că se consideră foarte puţin informaţi cu privire la schimbările climatice. 

Nou acord UE pentru reducerea emisiilor

În contextul raportului IPCC, grup din cadrul ONU, Uniunea Europeană a ajuns marţi noaptea la un acord pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon provocate de autovehiculele noi cu 35%, până în 2030. Acordul nu este considerat atât de ambiţios de unele state membre UE, având în vedere că raportul IPCC arată necesitatea reducerii în proporţie de 45% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030. În acelaşi timp, Germania şi alte ţări estice nu acceptă un procent de reducere a emisiilor de carbon mai mare de 30%. 

Pentru România, ministrul Mediului Graţiela Gavrilescu a declarat marţi, în cadrul Consiliului miniştrilor Mediului de la Luxembourg, că este necesară comercializarea la preţuri accesibile a vehiculelor nepoluante pentru ţările cu venituri medii reduse pentru a se putea atinge procentul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, de 35%. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:  

Constatare dramatică: Schimbările climatice au ajuns, în unele zone, la un punct fără întoarcere

8 din 10 români consideră că schimbările climatice afectează negativ România. Începe Bucharest Science Festival, vezi programul

Schimbările climatice vor provoca apariţia unui nou tip de emigranţi. Peste 143 de milioane de oameni vor pleca din zonele unde locuiesc

Cum au supravieţuit oamenii din neolitic schimbărilor climatice? Răspunsul a fost descoperit într-o oală pentru gătit