Home » Natură » Peştii prinşi şi apoi eliberaţi nu se mai pot hrăni

Peştii prinşi şi apoi eliberaţi nu se mai pot hrăni

Publicat: 15.10.2018
Rănile de la nivelul cavităţii bucale provocate de cârligele de pescuit reduc capacitatea peştilor de a mânca, arată un nou studiu. Descoperirea îi poate îngrijora pe pescarii ce consideră că nu afectează peştii şi ajută la conservarea speciilor.

Metoda de prindere şi apoi eliberare este comună printre pescarii ce consideră activitatea un sport. Conform Independent, cercetarea realizată de o echipă de specialişti din California arată că această practică produce consecinţe grave. 

Atunci când un peşte este prins cu ajutorul cârligului ce îi este înfipt în gură şi apoi este eliberat, rana provocată de instrument poate distruge sistemul de hrănire prin aspiraţie, utilizat de către majoritatea speciilor de peşti. Principiul, conform profesorului Tim Higham din cadrul Universităţii din California, este simplu. „Sistemul de hrănire prin aspiraţie este similar cu modul în care bem uneori lichide cu paiul. Dacă faci o gaură pe o zonă a paiului acesta nu va mai funcţiona corespunzător”, a spus Tim Higham. 

Dezbaterile pe acest subiect au apărut în urmă cu mulţi ani, activiştii fiind de o parte, iar pasionaţii de pescuit de alta. Din punct de vedere ştiinţific, neurobiologii au susţinut că peştii nu au capacitatea să simtă durere, precum oamenii, în timp ce unele experimente au sugerat o variantă diferită. 

Noul studiu realizat de profesorul Higham şi colegii săi sugerează că hrănirea prin absorbţie se bazează pe presiunea negativă din interiorul cavităţii bucale a peştilor ce aspiră în interior prada. Pentru a studia efectele pescuitului cu cârlige asupra acestui mecanism, cercetătorii au studiat efectele unor metode diferite de pescuit asupra unui grup de 20 de peşti capturaţi în apropiere de Centrul pentru Cercetare Marină Bamfield din Canada. Zeci dintre peşti au fost prinşi cu ajutorul plaselor, iar alţi 10 au fost prinşi cu ajutorul cârligelor. Cercetătorii au analizat apoi peştii în laborator unde le-au oferit hrană pentru a observa procesul de absorbţie. 

Toţi peştii au ales să consume hrana primită, dar cei capturaţi cu ajutorul cârligelor au prezentat dificultăţi în absorbţia ei. „După cum am prezis, peştii cu răni la nivelul gurii nu se mai pot hrăni cu aceeaşi rapiditate”, a afirmat profesorul Higham. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 

 
 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa, are unghiile tăiate. Păi cine poate să aibă unghiile tăiate? Un terorist”
Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa, ...