Prima pagină Natura

Rămăşiţele unei rude a mamiferelor şi cei 38 de pui ai săi din perioada Jurasicului ar putea umple un gol al arborelui evoluţiei

Oana Bujor 10.24.2018 | ● Vizualizări: 431
Credit: Eva Hoffman / Universitea din Texas     + zoom
Galerie foto (2)

O fosilă descoperită recent a unei rude a mamiferelor şi cei 38 de pui ai săi reprezintă cea mai mare dovadă a unei evoluţii majore ce a dus la apariţia mamiferelor. Descoperirea este cu atât mai impresionantă deoarece acestea sunt singurele fosile cunoscute ale puilor precursorilor mamiferelor, conform Universităţii din Texas.

O descoperire de acest fel are loc „o dată în viaţă şi poate avea un impact major asupra modului în care înţelegem biologia mamiferelor”, a declarat Gred Wilson din cadrul Universităţii din Washington. 

Conform FoxNews, animalul denumit Kayentatherium wellesi a fost un cynodont sau o rudă a mamiferelor ce a trăit în Jurasic, în urmă cu aproximativ 185 milioane de ani. Numărul de pui pe care femela ia avut este de două ori mai mare decât cel pe care un mamifer îl poate produce în prezent, ceea ce sugerează că Kayentatherium wellesi s-ar fi reprodus similar reptilelor. Deşi nu au fost descoperite coji de ouă în zona sit-ului, în cadrul studiului este demonstrat faptul că puii s-au dezvoltat în interiorul unui ou. 

Puii aveau creiere foarte mici, fapt ce susţine ipoteza că în timpul evoluţiei mamiferelor creierul s-a mărit, iar numărul de urmaşi a scăzut. „Aceşti pui fac parte dintr-o zonă importantă a arborelui evoluţiei”, a declarat principalul cercetător al studiului, Eva Hoffman. „Au suficiente trăsături asemănătoare cu cele ale mamiferelor din prezent, trăsături ce sunt semnificative pentru înţelegerea evoluţiei mamiferelor”, adaugă ea. 



Credit: Eva Hoffman / Universitea din Texas

Rămăşiţele au fost descoperite în urmă cu peste 18 ani în nord-estul Arizonei de către coautorul studiului Timothy Rowe, profesor din cadrul Universităţii din Texas. Iniţial, Rowe a considerat că bucăţile excavate conţin un singur specimen, însă descoperirea excepţională a fost realizată de către Sebastian Egberts, fost absolvent al Şcolii Jackson, atunci când a găsit o bucată de smalţ dentar în 2009. Micro-tomografiile computerizate au arătat că roca includea rămăşiţe ale mamei, cât şi pe cele ale puilor. 

Faptul că Kayentatherium wellesi are un creier redus ca dimensiuni, dar mulţi pui arată că momentul de tranziţie nu a avut loc în Jurasic. Cercetătorii spun că evoluţia mamiferelor a avut loc cu câteva milioane de ani mai târziu decât se credea anterior. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 

 
 
 
 
Tag-uri: pui | evolutie | mamifere | jurasic | fosile |