Home » Natura » Ploaia recentă din deşertul Atacama, prima în 500 de ani, a dus la o extincţie în masă. Descoperirea are implicaţii cruciale şi în afara Terrei

Ploaia recentă din deşertul Atacama, prima în 500 de ani, a dus la o extincţie în masă. Descoperirea are implicaţii cruciale şi în afara Terrei

Alexandru Voiculescu 11.17.2018
Ploaia recentă din deşertul Atacama, prima în 500 de ani, a dus la o extincţie în masă. Descoperirea are implicaţii cruciale şi în afara Terrei
Pentru prima dată în 500 de ani, în deşertul Atacama din partea de nord a Chile, cea mai aridă regiune de pe Pământ, a plouat, iar contrar aşteptărilor, apa a devastat viaţa locală. Aceasta este concluzia principală a unui studiu internaţional, publicat pe 15 noiembrie în Scientific Reports.

Aceste ploi recente sunt atribuite schimbărilor climatice din Oceanul Pacific, scrie Phys.

„Echipa noastră a descoperit că, contrar aşteptărilor, ploaia nu a declanşat o înflorire a vieţii în Atacama, ci a cauzat devastare în rândul speciilor de mibroorganisme care locuiau în regiune înainte de precipitaţii”, a explicat Alberto G. Fairén de la Center for Astrobiology.

„Lucrarea noastră arată că ploile abundente au cauzat o extincţie a 85% dintre speciile de microbi, adaptate la ariditate”, adaugă cercetătorul.

Studiul reprezintă un pas mare înainte în înţelegerea microbiologiei mediilor extrem de aride. De asemenea, prezintă o nouă paradigmă pentru a decodifica o posibilă ecologie a primilor microbi de pe Marte, întrucât Planeta Roşie este o planetă extrem de aridă care a trecut prin inundaţii catastrofice în vremurile străvechi.

„Marte a avut o primă perioadă, Noachian (4,5 – 3,5 miliarde de ani în urmă), în care a avut multă apă la suprafaţă”, a precizat Faren. „Ştim asta de la dovezile hidrogeologice încă prezente pe suprafaţa marţiană, în forma mineralelor extrem de comune care se formează în râuri, lacuri sau delte”, a adăugat savantul.

Marte a pierdut atmosfera şi hidrosfera, devenind lumea aridă pe care o cunoaştem astăzi. „Dar în timpul Hesperianului (3,5 – 3 miliarde de ani în urmă), un volum mare de apă a modelat suprafaţa marţiană, formând cele mai mari canaluri din Sistemul Solar. Dacă mai existau microorganisme care să reziste procesului de uscare extremă, acestea au fost supuse stresului osmotic, similar cu cel pe care l-am studiat în Atacama”, a mai precizat cercetătorul.

„Aşadar, studiul nostru sugerează că recurenţa apei lichide pe Marte ar fi contribuit la dispariţia vieţii marţiene, dacă aceasta a existat, şi nu a reprezentat o oportunitate pentru viaţa microbiană să înflorească”, a conchis savantul.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

GALERIE FOTO. Deşertul Atacama, cel mai arid loc de pe pământ, a înflorit

Misterul micului ”extraterestru” din Atacama a fost în sfârşit elucidat şi era mai puţin bizar dacă într-adevăr provenea de pe altă planetă

Mana uriasa ingropata in Desertul Atacama

Sub scoarţa planetei Marte ar fi putut exista viaţă. Un studiu demonstrează că, în trecut, condiţiile erau favorabile

Cele mai noi articole
Amuletă antică pentru protecție împotriva deochiului și a demonilor, redescoperită după 40 de ani
Amuletă antică pentru protecție împotriva deochiului și a demonilor, redescoperită după 40 de ani
Un pescar a fost aproape înghițit de viu de o balenă cu cocoașă. „Până aici mi-a fost, o să mor”
Un pescar a fost aproape înghițit de viu de o balenă cu cocoașă. „Până aici mi-a fost, o să mor”
Un vaccin împotriva maladiei Alzheimer, primul de acest fel, a trecut de ultimul stadiu al studiilor clinice umane
Un vaccin împotriva maladiei Alzheimer, primul de acest fel, a trecut de ultimul stadiu al studiilor clinice umane
Evaluare Națională 2021. Reguli de organizare și sfaturi pentru elevi. Cum să îţi gestionezi emoţiile?
Evaluare Națională 2021. Reguli de organizare și sfaturi pentru elevi. Cum să îţi gestionezi emoţiile?
Cipul cu energie solară, dezvoltat de ingineri din Elveția
Cipul cu energie solară, dezvoltat de ingineri din Elveția
Ollie, robotul foarte simpatic care calcă pe urmele roboților de la Boston Dynamics
Ollie, robotul foarte simpatic care calcă pe urmele roboților de la Boston Dynamics
ONU avertizează: „Următoarea pandemie” este aproape
ONU avertizează: „Următoarea pandemie” este aproape
Trei schelete uriașe de mamuți lânoși, descoperite de mineri în teritoriul Yukon din Canada
Trei schelete uriașe de mamuți lânoși, descoperite de mineri în teritoriul Yukon din Canada
Oamenii evoluează mai repede ca niciodată, iar cauza nu este genetică. Ce spune un nou studiu
Oamenii evoluează mai repede ca niciodată, iar cauza nu este genetică. Ce spune un nou studiu
Aleksandr Kerenski – politicianul rus care ar fi putut schimba cursul istoriei, abolind monarhia, consolidând democrația și  oprind bolșevismul
Aleksandr Kerenski – politicianul rus care ar fi putut schimba cursul istoriei, abolind monarhia, consolidând democrația ...
Misterul din jurul întunecării stelei Betelgeuse a fost rezolvat
Misterul din jurul întunecării stelei Betelgeuse a fost rezolvat
Sportul după pandemie. Actorul Will Smith îşi reaminteşte exerciţiile la sală într-un clip viral
Sportul după pandemie. Actorul Will Smith îşi reaminteşte exerciţiile la sală într-un clip viral
Prestigiul său a fost nemaiîntâlnit în perioada Renascentistă. El a scris primul tratat modern de politică
Prestigiul său a fost nemaiîntâlnit în perioada Renascentistă. El a scris primul tratat modern de politică
Teama de ac, mai des întâlnită la bărbați decât la femei
Teama de ac, mai des întâlnită la bărbați decât la femei
Grenade și cartușe din Al Doilea Război Mondial, găsite într-o pădure din Neamț
Grenade și cartușe din Al Doilea Război Mondial, găsite într-o pădure din Neamț
Arcul de Triumf, simbolul victoriei României din Primul Război Mondial
Arcul de Triumf, simbolul victoriei României din Primul Război Mondial
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021, cea mai lungă zi din an. Totul despre debutul verii astronomice şi tradiţiile din această zi
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021, cea mai lungă zi din an. Totul despre debutul verii astronomice şi tradiţiile din această zi
Creierul uman are foarte multe în comun cu testiculele. Ce au aflat cercetătorii despre aceste organe
Creierul uman are foarte multe în comun cu testiculele. Ce au aflat cercetătorii despre aceste organe