Home » Natură » Concluzie alarmantă: populaţiile de insecte, esenţiale pentru menţinerea vieţii pe Pământ, scad cu 2,5% în fiecare an. ”În 100 de ani nu vor mai fi”

Concluzie alarmantă: populaţiile de insecte, esenţiale pentru menţinerea vieţii pe Pământ, scad cu 2,5% în fiecare an. ”În 100 de ani nu vor mai fi”

Concluzie alarmantă: populaţiile de insecte, esenţiale pentru menţinerea vieţii pe Pământ, scad cu 2,5% în fiecare an. ”În 100 de ani nu vor mai fi”
Publicat: 12.02.2019
Numărul total al insectelor scade dramatic către pragul dispariţiei, ceea ce ar putea reprezenta „o prăbuşire catastrofală a ecosistemelor naturii”, aceasta este concluzia unui amplu studiu mondial.
Potrivit studiului publicat în jurnalul Biological Conservation, mai mult de 40% dintre speciile de insecte sunt în declin, iar o treime sunt pe cale de dispariţie, în contextul în care rata de extincţie este de opt ori mai rapidă decât la mamifere, păsări şi reptile. Numărul total al insectelor este în scădere cu 2,5% pe an, potrivit celor mai bune date disponibile, sugerând că acestea ar putea dispărea într-un secol. 

Planeta este la începutul celei de-a şasea extincţii în masă din istorie, cu pierderi masive raportate deja la animale mai mari care sunt uşor de studiat. De departe, insectele sunt cele mai variate şi abundente animale, depăşind omenirea de 17 ori. Insectele sunt esenţiale pentru buna funcţionare a tuturor ecosistemelor, fiind sursă de hrană pentru alte creaturi, polenizatori şi având un rol important în reciclarea nutrienţilor.

Germania şi Puerto Rico au raportat recent declinul populaţiei de albine, dar actualul studiu indică că este o criză globală.
 
„Tendinţele (insectelor) confirmă că o a şasea extincţie majoră are un impact profund asupra formelor de viaţă de pe planeta noastră. Dacă nu schimbăm modalităţile de producere a hranei, insectele în ansamblu se vor duce în jos pe calea dispariţiei în numai câteva decenii. Repercusiunile pe care le vor avea asupra ecosistemelor planetei sunt, cel puţin, catastrofale”, afirmă autorii studiului. Principala cauză a acestui declin o reprezintă agricultura intensivă, în special utilizarea din abundenţă a pesticidelor. Alţi factori importanţi care au contribuit la scăderea dramatică a populaţiilor de insecte sunt urbanizarea şi schimbările climatice.

Consecinţe catastrofale pentru ecosisteme şi omenire

„Dacă pierderile specilor de insecte nu pot fi oprite, vor fi consecinţe catastrofale asupra ecosistemelor planetei şi pentru supravieţuirea omenirii”, a afirmat Francisco Sánchez-Bayo, de la Universitatea din Sydney (Australia), care a scris o recenzie a studiului alături de Kris Wyckhuys, de la Academia Chineză de Ştiinţe Agricole din Beijing.
 
Potrivit lui Sánchez-Bayo, citat de The Guardian, scăderea anuală de 2,5% în rândul insectelor în ultimii 25 – 30 de ani este „şocantă”. „Este foarte rapidă. În 10 ani vei avea cu un sfert mai puţin, în 50 de ani numai jumătate vor mai rămâne, iar în 100 de ani nimic”, a spus el.
 
Insectele sunt o sursă principală de hrană pentru multe păsări, reptile, amfibieni şi peşti, iar lipsa acestora va duce la înfometarea până la moarte a acestor animale, a mai spus cercetătorul de la Universitatea din Sydney.
 
Noua cercetare a luat în considerare cele mai bune 73 de studii efectuate până în prezent (majoritatea în Europa de Vest şi SUA, şi câteva din Australia până în China, şi Brazilia până în Africa de Sud) pentru a evalua declinul masei insectelor. Cele mai afectate specii sunt fluturii şi moliile. De exemplu, prezenţa speciilor de fluturi în terenurile agricole din Anglia a scăzut cu 58%, între anii 2000 – 2009. Marea Britanie înregistrează, de asemenea, cea mai mare scădere a numărului de insecte, dar este şi zona unde s-au făcut cele mai multe cercetări.
 
Speciile de albine se numără şi ele printre cele mai afectate de scăderea numărului. În Oklahoma, SUA, se mai găseau în 2013 doar jumătate dintre speciile de bondari raportate în 1949. De asemenea, în 1947, numărul coloniilor de albine era de 6 milioane în SUA, însă de atunci au fost pierdute 3,5 milioane.
 
Un alt declin masiv a fost raportat în rândul speciilor de cărăbuşi.
 
Autorii studiului mai spun că un număr insignifiant de specii cu capacităţi de adaptare se află în creştere. 

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit
Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit