Prima pagină Natura

Pungile biodegradabile nu se descompun atât de repede pe cât ne-am aştepta

Adrian Popovici 05.07.2019 | ● Vizualizări: 701

O echipă de cercetători de la Universitatea din Plymouth a desfăşurat un studiu pentru a determina dacă compuşii folosiţi în pungile biodegradabile sunt eficienţi.

Problemele legate de încălzirea globală şi poluare sunt foarte complexe, iar producerea pungilor de plastic biodegradabile pare o fi o soluţie care ar putea să mai uşureze din ampreneta pe care oamenii o au asupra mediului înconjurător. Pornind de la aceste idei, o echipă de cercetători de la Universitatea din Plymouth din Marea Britanie au vrut să verifice în ce măsură aceste pungi se descompun odată ajunse în mediul înconjurător, raportează Science Alert.
 
Testul pe care oamenii de ştiinţă l-au folosit este foarte simplu, ei au luat diferite tipuri de pungi din plastic care au fost ţinute în medii care să recreeze condiţiile care pot apărea în mod recurent din cauza neglijenţei umane. Astfel, echipa a luat cinci tipuri de pungi: două tipuri de pungi oxo-biodegradabile, un tip de pungi biodegradabile, unul tip compostabil şi un tip convenţional de pungi, din polietilenă de mare densitate. Cele cinci tipuri de pungi au fost lăsate în aer liber, îngropate în sol şi scufundate în apă de mare. Apoi, cercetătorii au măsurat următoarele caracteristici ale acestor pungi: suprafaţa care s-a dezintegrat şi care a fost perdută de-a lungul timpului, rezistenţa la întindere, textura şi structura chimică. 
 
Pungile care au fost lăsate în aer liber s-au descompuns în decursul a nouă luni, însă situaţia a fost diferită în ceea ce priveşte pungile din sol şi apă. Pungile biodegradabile, cele oxo-biodegradabile şi cele convenţionale au putut fi folosite pentru a transporta cumpărături chiar şi la trei ani după ce au fost îngropate sau scufundate. „Această cercetare ridică un număr de întrebări faţă de ceea ce publicul înţelege ca fiind biodegradabil”, a declarat Richard Thompson, de la Universitatea din Plymouth, unul dintre cercetătorii principali ai acestui proiect.
 
Tipul de pungi compostabile a fost cele care şi-a îndeplinit cel mai bine scopul, descompunându-se în apă după doar trei luni. În ceea ce priveşte solul, s-au descompus şi în acesta, cu precizarea că după 27 de luni au mai putut fi detectate unele fragmente.
 
 

Nicio pungă nu s-a deteriorat complet

Eticheta de biodegradabil nu reprezintă, din păcate, o descompunere completă şi într-un interval de timp foarte scurt.  Echipa de cercetători speră ca eforturile lor să ajute publicul să conştientizeze faptul că în ceea ce priveşte pungile din plastic nu trebuie să ne facem iluzii faţă de capacitatea acestora de dezintegrare. De asemena, aceştia militează şi pentru standarde mai stricte în ceea ce priveşte definiţia pe care insituţiile o folosesc pentru a determina ce este sau nu biodegradabil.
 
„Este foarte important să înţelegem diferenţele dintre termeni precum compostabil, biodegradabil şi oxo-biodegradabil... materialele compostabile pot fi descompuse atunci când sunt întrunite cele cinci condiţii necesare: microbi, oxigen, umezeală, temperatură şi timp”, a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Vegware, compania care a furnizat pungile din plastic compostabil pentru acest studiu.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

În Kenya, cei care utilizează pungi de plastic fac închisoare

Primul EXPERIMENT special care are drept scop încetinirea schimbărilor climatice - VIDEO

Un fost cercetător NASA anticipează o creştere dramatică a nivelului mărilor. Consecinţele ar putea fi devastatoare

Un proiect din România a combătut efectul de seră prin captarea CO2 din atmosferă şi transformarea sa în gaz metan