Efectul advers al încercării de a salva o specie. Fluturii monarhi născuţi în captivitate îşi pierd o capacitate importantă

Fluturii monarh care sunt născuţi şi crescuţi în captiviate par a-şi pierde instinctul de migrare din această cauză, susţine un studiu al Universităţii Chicago, notează Phys.com.

Estimările oficiale arată că populaţia fluturilor monarh se află într-o situaţie dramatică, cu o scădere de aproximativ 90% a efectivelor. Deoarece numărul fluturilor care ajung în habitatele din Mexic şi California este în continuă scădere, conservaţioniştii au început eforturi de creştere artificială a populaţiei prin creşterea fluturilor în captivitate.

• De ce adoră câinii să îngroape oase
• Izotopii de fier ”scapă” din nucleul planetei

Deşi la prima vedere poate părea o idee bună, din păcate, aceasta are şi o parte „întunecată”, mai exact, această practică pare a avea un efect negativ, mai exact, din cauza faptului că fluturii monarh au fost înmulţiţi într-un mediu controlat, ei par a-şi fi pierdut de-a lungul timpului instinctul care îi ghida atunci când venea perioada de migraţie.

„Aceşti fluturi monarh au fost capturaţi, forţaţi să se reproducă în captivitate şi împiedicaţi să migreze pentru mai multe generaţii, ca urmare ei au pierdut acea parte din genelor responsabile pentru migraţie”, explică conferenţiarul universitar dr. Marcus Kronforst.

Perioadele de reporducere ale fluturilor monarh sunt plasate în vară şi în toamnă, cu precizarea că generaţia care se naşte în cea de a doua perioadă este cea care migrează. În cadrul studiului, cercetătorii au analizat generaţia născută în toamnă într-un simulator de zbor, un cilindru din metal în care fluturii sunt conectaţi la o tijă, care le permitea o mişcare de 360 grade.

În urma acestor teste în simulatoarele de zbor, cercetătorii au aflat că fluturii monarh care au fost crescuţi în captivitate nu zburau în vreo direcţie anume.

În studiul Universităţii din Chicago, oamenii de ştiinţă au folosit fluturi monarhi comerciali, care au fost crescuţi în medii artificiale. Atunci când le-au analizat codul genetic, cercetătorii au aflat că proveneau din America de Nord, dar perioada în care au fost crescuţi de către oameni i-a transformat într-o populaţie de sine stătătoare, diferită de cea din care proveneau sau de populaţiile de pe alte continente. 

„Nu putem indica către o singură mutaţie genetică deoarece au avut loc mult mai multe”, a declarat dr. Marcus Kronforst. De asemenea, el a mai adăugat: „Credem că în codul lor genetic se află mutaţiile care i-au schimbat”.

Fluturele Monarh (Danaus plexippus), ce face parte din familia Nymphalidae, zboară circa 4000 de km (70 km/zi), timp de 8 săptămâni, din America de Nord  până în Mexic.

Citeşte şi: