Home » Știință » Pierderea unei gene în urmă cu milioane de ani, motivul pentru care oamenii sunt predispuşi la afecţiuni cardiace

Pierderea unei gene în urmă cu milioane de ani, motivul pentru care oamenii sunt predispuşi la afecţiuni cardiace

Pierderea unei gene în urmă cu milioane de ani, motivul pentru care oamenii sunt predispuşi la afecţiuni cardiace
Publicat: 27.07.2019
Cercetătorii de la Universitatea California din San Diego au ajuns la concluzia că, în decursul evoluţiei, strămoşii noştri au pierdut o genă, lipsa acesteia din codul nostru genetic fiind cauza susceptibilităţii la apariţie afecţiunilor cardiace.

Pierderea acestei gene a creat o susceptabilitate generală a speciei noastre şi, de asemenea, a crescut riscul acelor indivizi care consumă carne roşie, notează Medicalxpress..

Pentru a înţelege riscurile la care ne expune lipsa unei singure gene din ADN-urile noastre putem analiza situaţia aterosclerozei. Aceasta este cea de a treia cauză de deces la nivel mondial şi apare ca urmare a depunerii unor mase de grăsime pe artere. Studiile care au căutat cauzele acestei maladii au stabilit că aceasta apare din cauza unor factori precum: un nivel crescut de colesterol în sânge, activitate fizică limitată, vârsta, hipertensiune, obezitate sau fumat. Totuşi, în ciuda acestor studii care au stabilit aceste cauze, aproximaiv 15% dintre cazurile de arteroscleroză nu sunt cauzate de acestea.

Dr. Nissi Varki, profesor de Patologie al Universităţii California şi dr. Ajit Varki, expert în Medicină Celulară şi Moleculară, precum şi alţi colegi, au observat că cazurile de cardiopatie coronariană care apar în mod natural sunt relativ inexistente la mamifere, cu excepţia omului. Aceiaşi observaţie este adevărată chiar şi pentru cimpanzei, cea mai apropiată specie de a noastră, care, în captivitate poate suferi de o serie de afecţiuni asemănătoare cu cele de care suferă oamenii: colesterolul crescut sau hipertensiune. Deşi, chiar şi cimpanzeii pot suferi de atacuri de cord,acestea nu au aceleaşi cauze precum cele de care suferă oamenii.

Pentru a identifica cauza acestei situaţii neobişnuite, oamenii de ştiinţă au realizat un experiment în care au folosit două grupuri de şoricei. Primul grup a fost modificat astfel încât să sufere de lipsa acidului sialic (Neu5Gc), într-un mod asemănător oamenilor, în timp ce grupul secund a servit drept grup de control. Grupului de control, nu i-a fost dezactivată gena CMAH, responsabilă de producerea proteinei Neu5Gc.  

Observaţiile realizate de oamenii de ştiinţă asupra celor două grupuri au arătat că grupul experimental, cel ale cărora le fusese dezactivată gena CMAH, au arătat o predispoziţie către arterogeneză, procesul de formare a depozitelor de grăsimi în interiorul arterelor.

Cercetătorii de la Universitatea California au teoretizat că o mutaţie genetică care a condus la dezactivarea genei CMAH în strămoşii noştri hominizi, în urmă cu 2-3 milioane de ani este responsabilă pentru predispoziţia noastră către bolile cardiace.

Eliminarea acestei gene ne-a expus problemelor cardiace, dar, de asemenea, ne-a schimbat fiziologia: făcându-ne mai puţin fertili şi adaptaţi alegatului pe distanţe lungi.

 

Citeşte şi:

 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină