Home » Natură » Cum s-a schimbat creierul câinilor de când am început să îi domesticim?

Cum s-a schimbat creierul câinilor de când am început să îi domesticim?

Cum s-a schimbat creierul câinilor de când am început să îi domesticim?
Publicat: 13.09.2019
Câinii au fost domesticiţi, conform oamenilor de ştiinţă, în urmă cu cel puţin 15.000 de ani.

Relaţia pe care o avem cu câinii a evoluat şi s-a transformat de-a lungul timpului, de la prădători, la animale pe care le folosim pentru o multitudine de sarcini sau chiar simple animale de companie care strâng mii de reacţii pe reţelele sociale. Pornind din urmă cu 15.000 de ani, data aproximativă de când aceştia au fost domesticiţi, câinii manifestă cea mai mare variaţie a caracterisiticilor fizice în cadrul tuturor speciilor de animale. 

Această diversitate este rezultatul domesticirii patrupedelor şi procesului de reproducere selectivă la care au fost supuse unele rase de câini din cauza unor caracterisitici pe care oamenii le-au găsit dezirabile la un anumit moment din timp. Oamenii de ştiinţă se întreabă dacă traiul în preajma noastră le-a modificat câinilor structura creierelor, pe lângă mărimea, culoarea sau comportamentul acestora, notează Science Alert.

Într-un studiu recent, desfăşurat de către Spitalul Universitar Veterinar al Universităţii Georgia şi care a folosit un eşantion de 62 de câini din 33 de rase diferite şi care nu prezentau probleme neurologice a încercat să răspundă la această întrebare.

„Am vrut să aflăm, în primul rând, dacă există diferenţe structurale între creierele câinilor din diferite rase”, a explicat Erin Hecht, expertă în neuroştiinţe, specializată în cogniţia canină la Universitatea Harvard şi autoarea principală a studiului.

Atunci când au analizat tomografiile diferitelor rase de câini, pornind de la Dobermanul german şi ajungând la Teckel, oamenii de ştiinţă au observat unele diferenţe, chiar şi atunci când au luat în calcul mărimile şi formele câinilor studiaţi.

Oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze şase reţele neuronale care corespund anumitor funcţii cerebrale. Acestea având o „corelaţie semnificativă” cu caracterisiticile fiecărei rase. În limbaj comun, oamenii de ştiinţă explică faptul că diferenţele structurale şi de funcţionare ale creierului explică de ce anumite rase de câine se comportă într-un mod specific. La originea acestor diferenţe aflându-se, parţial, reproducerea selectivă.

Studiul citat a fost publicat în The Journal of Neuroscience.

Citeşte şi:

Un specialist în neuroştiinţe anunţă că a făcut o descoperire remarcabilă despre câini

Câinele tău mănâncă iarbă? Care este motivul acestui comportament neobişnuit

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?