Home » Natură » O bucată de gheaţă uriaşă s-a desprins de estul Antarcticii. ”Mă bucur să văd ruperea acestui gheţar”

O bucată de gheaţă uriaşă s-a desprins de estul Antarcticii. ”Mă bucur să văd ruperea acestui gheţar”

Publicat: 01.10.2019
Un gheţar uriaş s-a desprins de calota Amery din estul Antarcticii, au anunţat experţii care monitorizează situaţia.

Denumit oficial D-28, gheţarul s-a desprins de calotă în 25 septembrie. Potrivit experţilor din cadrul Diviziei Antarctice Australiene, aisbergul măsoară în jur de 1.636 de kilometri pătraţi sau 50 X 30 de kilometri, potrivit The Guardian.

Calotele sunt platforme plutitoare de gheaţă care se formează în locurile unde suprafaţa de gheaţă a Antarcticii se întâlneşte cu oceanul. Funcţionând într-un mod similar cu contraforturile arhitecturale, acestea reţin fluxul gheţii de dedesubt. Calota Amery are o suprafaţă plutitoare estimată la 60.000 de kilometri pătraţi, iar apa penetrează peste 550 de km dedesubtul ei.

Credit foto: www.AntarcticGlaciers.org

Este prima desprindere majoră a unei bucăţi de gheaţă din calota Amery, din 1963 – 1964, iar oamenii de ştiinţă afirmă că evenimentul nu are legătură cu schimbările climatice.

Ruptura s-a produs în apropierea unui loc denumit „dintele slăbit”, pe care cercetătorii îl supravegheau deoarece gheaţa părea să fie uşor desprinsă. 

Oamenii de ştiinţă din programul Antarctic Australian, de la Institutul de Studii Marine şi Antarctice şi de la Institutul de Oceanografie Scripps monitorizează această zonă de circa 20 de ani.

Helen Amanda Fricker, profesoară de la Institutul de Oceanografie Scripps, a afirmat că specialiştii au observat pentru prima dată o fisură în calotă la începutul anilor 2000 şi au anticipat că o mare bucată de gheaţă se va desprinde între anii 2010 şi 2015. 

„Mă bucur să văd ruperea acestui gheţar după toţi aceşti ani. Ştiam că se va întâmpla în cele din urmă, dar am fost ţinuţi în suspans. Nu este exact acolo unde ne-am aşteptat să fie”, a precizat Helen Amanda Fricker.

Calota Amery este a treia cea mai mare porţiune de gheaţă din Antarctica şi este localizată între staţiile de cercetare Davis şi Mawson ale Australiei.

Cercetătorii studiază surprafaţa gheţii încă din anii 1960 şi în prezent au instrumente în gheaţă care măsoară impactul de topire generat de ocean şi mişcarea gheţii.

„Este parte a ciclului normal al bancului de gheaţă, unde vedem rupturi majore la fiecare 60 – 70 de ani”, a mai spus profesoara de la Institutul de Oceanografie Scripps.

Ruperea gheţarului a fost detectată cu ajutorul imaginilor satelit. 

Credit foto: COPERNICUS DATA/SENTINEL-1/@STEFLHERMITTE

Vă recomandăm să citiţi şi:

Soluţie inedită pentru secetă: transportarea unui gheţar din Antarctica

După o călătorie de 18 ani către Ecuator, cel mai mare gheţar din lume ar putea să dispară

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Misterul lui Circe: Vrăjitoare sau prima femeie de știință din istorie?
Misterul lui Circe: Vrăjitoare sau prima femeie de știință din istorie?
De ce acceptăm atât de puțin într-o relație? Psihologii explică mecanismul din spatele „firimiturilor emoționale”
De ce acceptăm atât de puțin într-o relație? Psihologii explică mecanismul din spatele „firimiturilor emoționale”
(P) Istoria aurului și evoluția prelucrării sale de la antichitate până astăzi
(P) Istoria aurului și evoluția prelucrării sale de la antichitate până astăzi
Test de cultură generală. De ce avem gene?
Test de cultură generală. De ce avem gene?
Hormonul iubirii și frica se suprapun. Ce au descoperit oamenii de știință într-o regiune a creierului?
Hormonul iubirii și frica se suprapun. Ce au descoperit oamenii de știință într-o regiune a creierului?
Nu toate țările ar trebui să se teamă de AI! Care țări ar putea beneficia mai mult de pe urma acestei tehnologii?
Nu toate țările ar trebui să se teamă de AI! Care țări ar putea beneficia mai mult de pe urma acestei tehnologii?
Avertisment de la Microsoft! La ce să fii atent când te conectezi la internetul din hotel?
Avertisment de la Microsoft! La ce să fii atent când te conectezi la internetul din hotel?
Mare atenție la bancnotele false! La ce să fii atent atunci când primești restul într-o localitate străină?
Mare atenție la bancnotele false! La ce să fii atent atunci când primești restul într-o localitate străină?
Ziua în care s-a născut ultimul membru al dinastiei de Medici
Ziua în care s-a născut ultimul membru al dinastiei de Medici
Peste două treimi dintre români se simt vinovați când mănâncă prea mult
Peste două treimi dintre români se simt vinovați când mănâncă prea mult
„Pantalonii morții”, virali după zeci de accidente. Avertismentul asupra riscurilor modei oversized
„Pantalonii morții”, virali după zeci de accidente. Avertismentul asupra riscurilor modei oversized
O nouă specie de broască a fost descoperită în Costa Rica. De ce este specială?
O nouă specie de broască a fost descoperită în Costa Rica. De ce este specială?
Cel mai nou aeroport din România a ajuns la un milion de pasageri
Cel mai nou aeroport din România a ajuns la un milion de pasageri
O supernovă a dezvăluit un mod complet diferit în care mor stelele
O supernovă a dezvăluit un mod complet diferit în care mor stelele
Mecanismul unei catastrofe: Rivalitatea care a zguduit întreaga lume
Mecanismul unei catastrofe: Rivalitatea care a zguduit întreaga lume
În 2012, Pământul a scăpat ca prin urechile acului de o catastrofă tehnologică
În 2012, Pământul a scăpat ca prin urechile acului de o catastrofă tehnologică
Anatomia fără bisturiu. Pot „cadavrele digitale” să înlocuiască disecția clasică?
Anatomia fără bisturiu. Pot „cadavrele digitale” să înlocuiască disecția clasică?
Furnicile lucrează mai bine în grupuri mari, au aflat oamenii de știință
Furnicile lucrează mai bine în grupuri mari, au aflat oamenii de știință