Poluarea cu plastic, capcană evolutivă pentru țestoasele marine

Ignoranța, prostia și lipsa de respect a unora dintre semenii noștri, care obișnuiesc să arunce resturi alimentare care pe unde apucă, inclusiv în apă, face victime și în rândul viețuitoarelor din mediul marin. Cel puțin așa susțin cercetătorii de la Universitatea din Exeter care, recent, au descoperit că foarte multe broaște țestoase tinere care își trăiesc primii ani de viață de-a lungul Coastei de Est (Pacific) și a celei de Vest (Oceanul Indian) din Australia au îngurgitat plasticul abandonat în apă, fapt ce le modifică semnificativ evoluția.

Poluarea cu plastic modifică, într-o mare măsură, potrivit cercetătorilor, modul de trai al țestoaselor marine, în special cele de vârste fragede, determinându-le să prefere în locul oceanului liber, unde sunt la adăpost de prădătorii relativ puțini, zone mult mai populate și periculoase pentru ele, cum ar fi „Marea Insulă de Gunoaie din Pacific” (Great Pacific Garbage Patch).

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Un areal deloc obișnuit pentru broaștele țestoase marine.

Plasticul adus de curenții oceanici, hrană pentru țestoase

Potrivit specialiștilor în comportamentul animal marin, după eclozarea pe plaje, broaștele țestoase de mare călătoresc pe curenți și își petrec primii ani în largul oceanului. Cum mare parte a acestor curenți aduce cu sine cantități impresionante de plastic, abandonat în apă de turiști, nu e de mirare că broaștele țestoase tinere au ajuns să fie consumatoare de plastic.

Cercetările întreprinse de o echipă de specialiști de la Universitatea Murdoch, Departamentul pentru Mediu și Știință (Queensland) și Departamentul pentru Conservarea Biodiversității și Atracții (Australia de Vest) au fost făcute, în principal pe un eșantion de broaște țestoase de mare juvenile (de la puiet până la dimensiuni de maximum 50cm), marea majoritate dintre ele ajunse accidental în năvoadele pescarilor de pe coastele australiene.

„Nu știm încă ce impact are ingestia de plastic asupra broaștelor țestoase juvenile, dar orice pierderi în aceste stadii incipiente ale vieții ar putea avea un impact semnificativ asupra nivelului populației de țestoase”, a afirmat, potrivit  Phys, dr. Emily Duncan, angajat al Centrului pentru Ecologie și Conservare din campusul Exeter Penryn, din Cornwall.

5 din 7 specii consumatoare de plastic

Cercetătorul a dezvăluit și care a fost numărul exemplarelor de broaște țestoase supuse studiului, dar și speciile din care fac parte. „În total, studiul a inclus 121 de broaște țestoase marine de la cinci dintre cele șapte specii ale lumii: verde, bătăuș, șoim, măslin și plat”, a mărturisit el.

Partea cea mai proastă pentru viețuitoarele cu carapace este, potrivit lui Duncan, faptul că ingerarea plasticului le poate modifica, în timp, comportamentul. „Rezultatele noastre sugerează că acest comportament evoluat al broaștelor țestoase poate constitui pentru ele o veritabilă capcană. Practic, viețuitoarele tind să ajungă să prefere ca areal zone foarte poluate, cum ar fi Marea Insulă de Gunoaie din Pacific”.

„Mănâncă orice!”

„Țestoasele marine juvenile nu au în general o dietă specializată – mănâncă orice, iar studiul nostru sugerează că acest lucru include plasticul”, a ținut să precizeze cercetătorul. El a dezvăluit și care ar putea fi proveniența plasticului ajuns în stomacurile țestoaselor.

„Plasticul din broaștele țestoase din Pacific era în mare parte format din fragmente dure, care ar putea proveni dintr-o gamă largă de produse utilizate de oameni, în timp ce materialele plastice din Oceanul Indian proveneau din frânghii sau plase de pescuit”, a susținut Dr. Emily Duncan.

Polietilena și polipropilena, polimerii ingerați frecvent de viețuitoarele cu carapace

Polimerii cel mai frecvent ingerați de broaștele țestoase din ambele oceane au fost, potrivit cercetătorilor, polietilena și polipropilena.

„Acești polimeri sunt atât de utilizați pe scară largă în produsele din plastic încât este imposibil să identificăm sursele probabile ale fragmentelor pe care le-am găsit”, a mai spus dr. Duncan.

El a adăugat că „Următoarea etapă a cercetării noastre este de a afla dacă și cum ingestia de plastic afectează sănătatea și supraviețuirea acestor broaște țestoase. În acest sens, vom colabora îndeaproape cercetătorii și medicii veterinari din întreaga lume”.

Studiul a fost finanțat de Sea Life Trust și de National Geographic Society, iar lucrarea care face referire la fenomenul semnalat de cercetători a fost publicată în revista Frontiers in Marine Science și este intitulată: „Poluarea cu plastic și broaștele țestoase marine juvenile mici: o posibilă capcană evolutivă”.

Citește și:

Cei mai mari 20 de poluatori cu plastic din lume. Țara din fruntea clasamentului, o mare surpriză pentru mulți

Cercetătorii au creat o super-enzimă care descompune sticlele de plastic de șase ori mai repede

Cea mai mare colonie de țestoase verzi din lume este aproape dublă față de cum se credea. Imagini spectaculoase