Grâul antic ar putea hrăni omenirea în lupta cu schimbările climatice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cheia pentru hrănirea omenirii într-o climă în schimbare ar putea fi grâul antic vechi de 300 de ani dintr-un muzeu.

Aceasta este una dintre speranțele oamenilor de știință care cercetează 12.000 de exemplare de grâu și rudele acestuia, păstrate în arhivele Muzeului de Istorie Naturală din Londra, Anglia.

Celor mai promițătoare mostre li se vor secvenția genomurile în încercarea de a identifica secretele genetice ale soiurilor de grâu mai rezistente.

Schimbările climatice, dăunătorii și bolile pun culturile sub presiune.

Grâul din muzeu

Grâul antic este depozitat în sute de dosare vechi de carton, aliniate frumos, rând după rând, în seifurile muzeului. Fiecare dosar conține frunze uscate, tulpini sau spice de cereale și, uneori, pe toate cele trei.

Acestea sunt etichetate cu atenție, multe cu un scris de mână frumos pe placă de cupru, care detaliază exact unde și când au fost găsite. Toate etichetele oferă informații utile.

„Colecția se întinde încă din anii 1700, incluzând un exemplar care a fost colectat în prima călătorie a căpitanului Cook în Australia”, spune Larissa Welton. Ea face parte din echipa care digitizează arhiva, astfel încât să poată fi accesată online.

Mostra lui James Cook este o plantă de grâu sălbatic. Arată subțire și ca iarba, destul de diferită de soiurile care cresc astăzi pe câmpuri. Dar de aceste diferențe este interesată echipa, scrie BBC.

„Avem exemplare care provin dinainte de introducerea diferitelor tehnici agricole, astfel încât să ne spună ceva despre cum creștea grâul sălbatic sau înainte de lucruri precum îngrășămintele artificiale”, a spus Welton.

Grâul antic ne poate pune pe masă noi moduri de a îmbunătăți culturile

Grâul este una dintre cele mai importante culturi din lume, este folosit pentru multe alimente, de la pâine și paste, la cereale pentru micul dejun și prăjituri și este o parte esențială a dietei noastre.

Războiul din Ucraina, unde se cultivă o mare cantitate de cereale, a pus în pericol oferta globală.

Dar aceasta nu este singura problemă: schimbările climatice și vremea extremă pe care le aduc acestea au un impact, oamenii de știință calculând că o creștere cu 1°C a temperaturii globale poate determina o reducere cu până la 6,4% a cantității de grâu pe care o putem crește în întreaga lume.

Dăunătorii și bolile cauzează, de asemenea, provocări majore, reducând randamentul anual estimat cu aproximativ o cincime în fiecare an.

Culturile moderne de grâu sunt în pericol. Revoluția verde din anii 1950 și 1960 i-a determinat pe fermieri să cultive soiurile care au produs cele mai multe cereale. Dar această urmărire de a produce cele mai mari recolte a însemnat că alte soiuri au fost date deoparte (inclusiv culturile capabile să facă față extremelor) și diversitatea grâului a fost redusă.

„Vrem să putem vedea pe care dintre lucrurile pe care le-am pierdut le-am putea captura și aduce înapoi în soiurile moderne”, explică dr. Matthew Clark, genetician la Muzeul de Istorie Naturală.

Noi zone în care ar putea fi cultivat grâu

Și acest lucru este important: lumea va avea nevoie de mai mult grâu pe măsură ce populația crește, cu aproximativ 60% mai mult până în 2050. Așa că oamenii de știință trebuie să găsească soiuri de grâu care să poată crește în locuri în care în prezent nu poate fi cultivat, precum și culturi care îi pot rezista unui mediu în schimbare.

„De exemplu, analizând culturile care au putut supraviețui în zone mai marginale, locuri cu climă caldă și uscată, ar putea ajuta mai multe țări în curs de dezvoltare să-și crească aprovizionarea cu alimente”, spune dr. Clark.

El explică că acest lucru s-ar putea realiza prin ameliorarea tradițională a soiurilor, prin modificarea genetică sau prin editarea genelor, o tehnică în care genele pot fi adăugate, îndepărtate sau înlocuite foarte precis.

Grâul antic este „încolțit” de cercetători din toate părțile

Cercetătorii de la Centrul John Innes din Norwich vânează și ei grâul antic.

Arhiva lor, numită colecția locală Watkins, datează de 100 de ani și conține varietăți din întreaga lume. Grâul este depozitat la o temperatură de 4°C, astfel încât semințele sunt încă viabile, ceea ce înseamnă că pot fi plantate și cultivate.

„Ceea ce vrem să facem este să căutăm variații genetice noi și utile. De exemplu, rezistența la boli, rezistența la stres, randamentul crescut, eficiența crescută a utilizării îngrășămintelor”, explică dr. Simon Griffiths.

Echipa de la John Innes preia grâul antic și în încrucișează cu grâu modern; echipa a avut un oarecare succes.

„Există o foarte importantă boală a grâului, care este o problemă globală, numită rugina galbenă, și care a fost din ce în ce mai greu de controlat”, spune dr. Griffiths.

„În această colecție de grâuri vechi, există noi rezistențe la acea boală, rezistențe care sunt desfășurate de crescători chiar acum pentru a înlătura această amenințare cu adevărat importantă la adresa producției de grâu”, a continuat el.

Un grâu mai hrănitor

Echipa este, de asemenea, interesată să găsească soiuri de grâu mai hrănitoare.

„Ne-am gândit și la conținutul nutrițional al grâului. Știm că putem crește conținutul de fibre, conținutul de minerale al grâului”, spune dr. Griffiths.

„Există atât de multă diversitate care nu a fost încă exploatată pe deplin de către crescătorii moderni de grâu și credem că acum putem face asta”, a continuat el.

Grâul pe care îl cultivăm va trebui să se schimbe; oamenii de știință speră că, privind înapoi în trecut și redescoperind soiurilor pierdute, vom putea face acest lucru.

Vă recomandăm să citiți și:

Gândacii de bălegar își fac adăposturi mai adânci pentru a scăpa de schimbările climatice

Surprinzător! Emisiile de CO2 din China scad, deși în restul lumii cresc

Evoluția rădăcinilor copacilor ar fi putut determina extincțiile în masă din trecut

Vești bune! Gaura din stratul de ozon continuă să se micșoreze