Peștii sunt capabili să evalueze dezinformarea pentru a evita o reacție excesivă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Peștii își pot ajusta sensibilitatea la acțiunile altora, cum ar fi fuga în cazul unei alarme false; în acest mod, peștii evaluează dezinformarea pentru a evita o reacție excesivă.

Alte animale, inclusiv oamenii, ar putea avea și ele aceste mecanisme de luare a deciziilor.

• Test de cultură generală. Care animal rar nu este deloc rar?
• Studiu: Insectele își „îngrijesc” rănile la fel ca mamiferele

Atunci când peștii de recif înoată singuri sau în grupuri mici, ei sunt foarte racordați la acțiunile celorlalți. De exemplu, când peștii din jurul lui tresar, este mai probabil ca un individ să plece și el.

Dar în bancurile mari și dense, unde peștii din jur sunt mai predispuși să tresară sau să plece fără motiv, indivizii sunt mai dispuși să-și asume riscuri și să-și reducă sensibilitatea la indicii sociale, ceea ce scade probabilitatea ca aceștia să plece atunci când pleacă un pește vecin.

Peștii evaluează dezinformarea din jurul lor?

Acest lucru nu înseamnă neapărat că peștii evaluează dezinformarea în raport cu o amenințare reală; mai degrabă, aceștia își ajustează sensibilitatea într-un mod care scade șansele de a răspunde la o alarmă falsă.

Analiza înregistrărilor de la observatoarele subacvatice a constatat că indivizii din bancuri de pești sălbatici care caută hrană fug la adăpost (chiar și atunci când nu este prezent niciun prădător sau vreo amenințare) aproximativ o dată la 8 minute.

Pentru acest studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii au folosit noi instrumente de imagistică computerizată, învățare automată și modelare computațională pentru a analiza peștii de recif care caută hrană din Mo’orea, Polinezia Franceză.

„Când ne-am uitat la caracteristicile modelului care se potriveau cu comportamentul observat, am descoperit că acesta ajustează sensibilitatea indivizilor la semnalele produse de alții pe baza istoriei trecute a ceea ce au văzut”, a spus Andrew Hein, autor principal și profesor asistent de biologie computațională la Universitatea Cornell (SUA).

Atunci când există multă mișcare vizuală, indivizii par să-și scadă sensibilitatea la aceasta, iar atunci când există o mișcare vizuală foarte mică, își măresc sensibilitatea, a spus Hein. „Deci, par să-și ajusteze dinamic sensibilitatea”, a adăugat el, citat de Phys.org.

Cum au evoluat peștii către un astfel de comportament?

În studiu, cercetătorii au folosit pești de recif ca sistem model. Peștii se hrănesc în zone periculoase unde există prădători, ceea ce îi face să fie nervoși și supărați chiar și atunci când nu sunt prezenți prădători. Folosind tehnologia imagisticii computerizate pentru a analiza imaginile peștilor de la observatoarele subacvatice din recifele de corali, cercetătorii au urmărit cu precizie acțiunile fiecărui individ și au reconstruit ceea ce a văzut fiecare pește și deciziile pe care le-a luat acesta.

„Mecanismele de ajustare a sensibilității sunt de fapt cruciale pentru a menține controlul asupra comportamentului”, a spus Hein. Noul model s-a bazat pe proprietățile bine studiate ale circuitelor neuronale care controlează aceste comportamente ale peștilor.

O modalitate simplă de a combate dezinformarea

Deși sunt necesare mai multe studii, lucrarea sugerează că nevoia de a face față dezinformării ar fi putut conduce la evoluția modului în care creierul procesează informații, a spus Hein.

„Datorită simplității sale și a ușurinței cu care poate fi implementată în sistemul nervos, credem că această formă de control dinamic al sensibilității poate fi răspândită în sistemele biologice și ar fi putut evolua ca o modalitate simplă, dar robustă de a combate dezinformarea”, a concluzionat el.

Vă recomandăm să citiți și:

Plantele carnivore în formă de „vas de toaletă” care pot înghiți cu ușurință un șoricel

Șopârlele care supraviețuiesc incendiilor de vegetație sunt mai vigilente la sunetul flăcărilor

Speciile din Madagascar, aflate pe cale de dispariție, ar avea nevoie de 23 de milioane de ani ca să evolueze din nou

Păsările migratoare din Anglia sunt tot mai puține. Ce se întâmplă?