Test de cultură generală. Ce viteză are un purice?

Atunci când vine vremea caldă, oamenii și animalele lor de companie petrec mai mult timp afară, ceea ce crește șansele ca acestea din urmă să se întoarcă acasă cu purici. Ce viteză are un purice?

Deși proprietarii de animale de companie blestemă micile insecte, puricii realizează de fapt niște performanțe atletice remarcabile, cum ar fi săritul de 50 de ori cât înălțimea lor, adică echivalentul unui om care ar sări la o înălțime de 100 de metri, sau efectuarea unei sărituri de 100 de ori mai rapidă decât am clipi din ochi. Dar ce viteză are un purice?

• Un rezervor uriaș de apă a fost găsit ascuns adânc sub suprafața Pământului
• Ce origine preistorică are cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din lume?

Nu mai mari decât o sămânță de susan și turtiți în părți, puricii se pot strecura prin blană cu ușurință. Dar ceea ce îi face cu adevărat interesanți este saltul lor. Este atât de rapid încât par să dispară și să reapară în altă parte.

„Este acolo și apoi a dispărut”, a spus Gregory Sutton, profesor de biomecanică la Universitatea Lincoln (Regatul Unit).

Ce viteză are un purice?

Sutton folosește camere de mare viteză și obiective de mărire pentru a cerceta modul în care puricii sunt capabili să-și facă „trucurile de dispariție”. Într-un studiu recent, Sutton a descoperit că animale diferite sar în moduri diferite.

Puricii sar incredibil de rapid. Sutton a descoperit că un purice își poate finaliza săritura în doar o milisecundă, notează Kqed.org.

Puricii adulți folosesc acest salt rapid pentru a scăpa de pericol, dar și pentru a sări pe gazdele lor îmblănite sau cu pene. Odată ce sunt la bord, puricii folosesc proboscisul lor ascuțit în formă de tub pentru a străpunge pielea și a suge sângele gazdei.

După ce puricii masculi și femele se hrănesc, se împerechează și femelele depun ouă. Spre deosebire de alți dăunători, cum ar fi păduchii, ouăle de purici nu se lipesc de blană. În schimb, cad din blana gazdei, de obicei în așternutul acesteia. Dar ouăle nu sunt singurele lucruri pe care le creează puricii adulți. Aceștia elimină și multe excremente.

Combinația de ouă și excrement de purici se găsește adânc în blana animalului de companie sau pe așternutul acestuia. Este ușor de găsit cu un pieptăn pentru purici.

„Oamenii le numesc sare și piper, deoarece fecalele sunt negru închis, iar ouăle sunt albe, sidefate”, a spus William Donahue, entomolog și proprietar al Laboratoarelor de Cercetare Sierra (SUA), unde evaluează tratamentele împotriva puricilor și a altor dăunători.

Ciclul de viață al puricelui

Ouăle și excrementele cad din blana gazdei atunci când aceasta se mișcă. Este deosebit de comun să le găsiți în așternutul animalului de companie. „Nu se află pe suprafața podelelor din lemn de esență tare sau a gresiei, sau ceva de genul acesta. Ouăle cad în așternutul animalului de companie și, de obicei, există un microclimat acolo cu umiditate mai mare, ceea ce le ajută să supraviețuiască”, a spus Sutton.

După câteva zile, ouăle eclozează și larvele aproape microscopice se mișcă. Arată ca niște viermi albi și păroși, de mărimea unui fir de praf. Larvele petrec săptămâni târându-se în jurul așternutului sau în cuibar, în cazul păsărilor.

Larvele se hrănesc cu materia organică pe care o pot găsi. Dar mâncarea lor preferată vine de la părinți. Fecalele de purici adulți sunt doar sânge semi-digerat și tind să cadă în aceleași locuri ca ouăle.

După multă îngrășare și creștere, larva care se mișcă se înfășoară într-un cocon. Câteva zile mai târziu, iese puricele adult. Primul lucru pe care trebuie să-l facă este să găsească o gazdă. Aici intervine saltul spectaculos al unui purice.

Ce viteză are un purice și cum reușește să o atingă?

Puricii pot sări de peste cincizeci de ori înălțimea lor. Ei trebuie să accelereze foarte repede pentru a se lansa. „Dar au picioare scurte, spune Sutton. „Așadar, puricii nu au mult timp să accelereze înainte de a ‘decola’”, continuă el.

Ați putea crede că puricii au mușchi speciali în picioare care le permit să sară foarte repede. Dar nu este cazul. „Când te uiți la mușchii acestor insecte, pare normali, iar mușchii se pot mișca doar cu o anumită viteză. Deci au nevoie de ceva care să amplifice puterea de ieșire”, a spus Sutton. Și atunci cum reușește să decoleze și ce viteză are un purice?

Ceea ce au puricii este un arc. Dar nu este ca arcul metalic spiralat care v-ar putea veni în minte. „Când spun arc, mă refer la ceva care stochează și eliberează energie mecanică într-un recul”, a spus Sutton.

Puricii adulți își folosesc mușchii pentru a stoca energie prin îndoirea unei părți a exoscheletului numită arcul pleural. „Practic, este cutia lor toracică metaforică. Este partea din corpul puricelui care ar fi cea mai apropiată de cutia toracică umană”, a spus Sutton.

Când puricele eliberează îndoirea, exoscheletul său revine la forma sa originală extrem de repede. Energia din acel recul este transmisă prin corpul minuscul al puricelui în picioarele sale supradimensionate din spate, care împing contra pământului, trimițând puricele în aer. Animalele mai mari, cum ar fi câinii și pisicile, au picioare mai lungi și își propulsează săriturile doar cu mușchii.

Ființe diferite sar în mod diferit

Sutton a asemănat saltul puricei cu tragerea cu arcul. Un arcaș folosește mușchii brațului său pentru a încărca energie într-un arc, care este eliberată foarte brusc și transferată foarte repede în săgeata ușoară.

Dar pentru ceva mai greu decât o suliță, oamenii nu ar folosi un arc, ci și-ar folosi mușchii brațului și ai umărului pentru a ridica direct obiectul mai greu. Cele două sisteme diferite par să se întâlnească la animale de mărimea unei broaște, cu unele broaște mai mici, care sar mai repede, folosind sistemul de arc la fel ca puricii, și broaște mai mari, cum ar fi broaștele-bou, care folosesc mușchii, precum o pisică sau un câine.

Sutton studiază săriturile de animale în speranța că descoperirile sale vor ajuta la dezvoltarea roboților săritori.

Vă recomandăm să citiți și:

Musca ce nu poate zbura: descoperirea fascinantă a doi cercetători

Păsările de la orașe au ochi mai mici din cauza poluării luminoase

Un studiu arată că păianjenii pot contamina cu mercur animalele

Iată de ce câinii preferă să asculte vocile femeilor