Noi specii din Triasicul târziu, scoase la lumină în statul american Arizona

O nouă specie de reptilă mică și veninoasă, Microzemiotes sonselaensis, a fost descoperită în Formațiunea Chinle din Triasicul târziu din nord-estul Arizonei.

Descoperirile, publicate recent în PeerJ Life & Environment, aruncă o lumină nouă asupra evoluției strategiilor alimentare veninoase la reptile și oferă o perspectivă asupra ecosistemelor antice din sud-vestul Statelor Unite.

• Cercetătorii au descoperit o lume necunoscută ascunsă în apele Antarcticii
• Cum pot șerpii să se ridice dacă nu au membre? Cercetătorii tocmai au aflat răspunsul!

Se crede că fosila reprezintă o nouă specie de reptilă care folosea veninul pentru a-și supune prada. Această descoperire marchează cea de-a treia reptilă veninoasă din Triasicul târziu și cea mai veche reptilă cunoscută cu dinți conductori de venin păstrați în interiorul unui maxilar.

Înainte de această descoperire, dovezile privind utilizarea veninului la reptilele din Triasicul târziu erau limitate la dinți izolați din genul Uatchitodon.

Specia nou descrisă, Microzemiotes sonselaensis, prezintă două caneluri adânci pe fiecare dinte, care se întind pe întreaga lungime a coroanei dentare și care sunt similare cu canelurile conducătoare de venin ale șopârlelor veninoase moderne și ale șerpilor cu colți posteriori.

O nouă specie de reptilă mică și veninoasă

Aceste caneluri facilitau probabil transmiterea veninului, indicând faptul că specia se baza pe venin în strategia sa de hrănire. Dinții lui Microzemiotes sonselaensis sunt de aproximativ zece ori mai mici decât cei ai lui Uatchitodon, ceea ce sugerează că utilizarea veninului ar fi putut evolua independent în mai multe grupuri de reptile de diferite dimensiuni corporale.

Microzemiotes sonselaensis a fost o reptilă foarte mică, probabil nu mai mare de 30 cm lungime.

Helen Burch, autorul principal al studiului și doctorand la Virginia Tech, notează că această descoperire se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi privind utilizarea veninului în rândul reptilelor mezozoice, scrie EurekAlert.

„Știm foarte puține despre originile sistemelor de venin ale reptilelor în afara șerpilor și șopârlelor vii, astfel încât Microzemiotes sonselaensis este o adăugare foarte interesantă”, a declarat Burch.

Cercetarea evidențiază, de asemenea, diversitatea evolutivă a sistemelor de eliberare a veninului la reptile, făcând comparații cu speciile veninoase moderne, cum ar fi șopârlele helodermatide și unii șerpi.

Perspective asupra modului în care funcționau ecosistemele antice

Deși plasarea filogenetică exactă a Microzemiotes sonselaensis rămâne incertă, aceasta nu se încadrează în clada Toxicofera, care include toți șerpii veninoși vii și grupurile de șopârle, inclusiv monștrii Gila, șopârlele și iguanele, reprezentând o evoluție independentă a unui sistem de venin.

Această descoperire nu numai că extinde diversitatea cunoscută a reptilelor din perioada dată, dar contribuie și la înțelegerea mai largă a evoluției veninului.

Implicațiile se extind dincolo de paleontologie, oferind perspective asupra modului în care funcționau ecosistemele antice și asupra modului în care metodele de hrănire au variat între reptile.

Studiul este disponibil în PeerJ Life & Environment.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O femeie a avut timp de doi ani un parazit de la reptile în ochi

Fosila unei reptile zburătoare de acum milioane de ani a fost găsită în Anglia

Încălzirea globală a declanșat „era reptilelor”

Un ou fosilizat în interiorul altui ou fosilizat, o premieră pentru dinozauri și reptile