Surprinzător: gândacii au rămas neschimbați timp de milioane de ani!

Acum 66 de milioane de ani, un eveniment cataclismic a zguduit Pământul. Impactul unui asteroid uriaș a dus la extincția diverselor forme de viață, inclusiv a puternicilor dinozauri. Dar, în mijlocul haosului, o creatură minusculă a supraviețuit: un gândac negru. Și nu doar au supraviețuit, ci gândacii au rămas neschimbați timp de milioane de ani.

Gândacii au rămas neschimbați timp de milioane de ani! Acest gândac aparent neînsemnat, membru al genului Loricera, a sfidat trecerea timpului.

• Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
• Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua…

Studii recente au dezvăluit că această specie a rămas aproape neschimbată timp de peste 100 de milioane de ani. Oamenii de știință au examinat gândaci fosilizați din perioada Cretacică, descoperind că aceștia seamănă în mod remarcabil cu cei moderni, păstrând chiar și tehnica lor unică de vânătoare, folosindu-și antenele specializate pentru a-și captura prada.

Gândacii au rămas neschimbați de la dispariția dinozaurilor

Teoria evoluției prin selecție naturală a lui Charles Darwin oferă un cadru pentru a înțelege modul în care speciile se adaptează și evoluează de-a lungul timpului. Darwin a propus că indivizii dintr-o populație prezintă variații în trăsăturile lor, iar cei cu trăsături mai potrivite mediului lor sunt mai predispuși să supraviețuiască, să se reproducă și să le transmită aceste trăsături avantajoase generațiilor următoare.

Totuși, acest gândac minuscul ar putea schimba percepția asupra ideilor lui Darwin, scrie Interesting Engineering.

Cercetătorii chinezi au studiat exemplare adulte și larvare de Loricera, capturate în Cretacicul timpuriu în trei fosile de chihlimbar descoperite în Valea Hukawng din nordul Myanmarului.

Gândacii Loricera, atât adulții, cât și larvele, sunt adaptați în mod specific pentru a se hrăni cu Colembole, insecte mici din stratul de frunze de pe sol. Pentru a captura aceste insecte agile, gândacii și-au dezvoltat o strategie unică de vânătoare. Aceștia posedă peri lungi și robuști la baza antenelor. Când un Colembole ajunge în raza de acțiune, gândacul își închide rapid antenele, capturând prada într-o structură asemănătoare unei colivii, formată de acești peri. Analiza gândacilor antici a dezvăluit aranjamente ale mustăților antenelor aproape identice cu cele ale speciilor moderne.

„Fosile vii”

„Aceste fosile arată asemănări remarcabile cu speciile existente, indicând că comportamentul lor specializat de prădare cu Colembole a persistat timp de cel puțin 100 de milioane de ani”, conform unui comunicat de presă al Institutului de Geologie și Paleontologie din Nanjing. Având în vedere cei peste 100 de milioane de ani de evoluție, ne-am aștepta la modificări semnificative ale structurii gândacului. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat.

Descoperirile sugerează că forma fizică a gândacului, dimensiunea generală și preferințele alimentare nu au suferit modificări semnificative, în ciuda schimbărilor majore din habitatul lor și a unui eveniment de extincție major.

„Studiul sugerează că atât Colembole, cât și prădătorii lor au prezentat o stagnare evolutivă semnificativă, atât în morfologia speciilor individuale, cât și în structura comunității”, a menționat comunicatul.

Potrivit South China Morning Post (SCMP), lipsa unei schimbări evolutive semnificative la gândaci nu contrazice teoria lui Darwin. Darwin a recunoscut și conceptul de „fosile vii”, organisme care prezintă puține schimbări evolutive sau niciuna. Gândacul Loricera pare să fi găsit o nișă de succes în mediul său. Acesta dispune de o sursă de hrană stabilă (Colembole) și de un corp bine adaptat pentru capturarea și consumul acesteia. Această nișă ecologică stabilă ar fi putut reduce necesitatea unei schimbări evolutive semnificative.

În schimb, ierbivorele și carnivorele, precum dinozaurii, erau mai vulnerabile la schimbările de mediu induse de impact.

„Această descoperire se aliniază cu ipoteza conform căreia speciile de nivel trofic scăzut sunt mai puțin predispuse la extincție, dar contrastează cu predicțiile că strategiile de prădare specializate ar fi mai vulnerabile la schimbările de mediu”, scriu cercetătorii.

Gândacul Loricera nu este singurul exemplu de stagnare evolutivă. Alte creaturi, precum crocodilii și țiparii de mare, au rămas, de asemenea, relativ neschimbate timp de milioane de ani.

Rezultatele au fost publicate la începutul acestui an în revista Palaeoentomology.

Un alt studiu a fost publicat în Innovation.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce urăsc pisicile apa?

Descoperire șocantă în genomul unuia dintre cei mai frumoși fluturi din Regatul Unit

Test de cultură generală. De ce au animalele coadă?

Caii pot gândi strategic și își pot planifica mișcările