Home » Maratoanele Descopera » Povestea aurului » Aurul în gastronomie

Aurul în gastronomie

Descopera 10.29.2011
Fructe învelite în foiţă de aur, lichioruri în care plutesc fărâme de aur, îngheţate decorate cu praf de aur… Ireal? Nu. Decadent, poate, dar foarte-foarte real. Ba mai mult: asemenea lucruri nu doar că se prepară, dar se şi mănâncă! Poate este pentru mulţi o surpriză să afle că aurul e comestibil, dar, printre multele însuşiri uimitoare ale acestui excepţional metal, se numără, iată, şi calitatea de a putea fi consumat. E drept, prea multe beneficii nu aduce sănătăţii, dar măcar nu face rău. Restul e… răsfăţ.

Pare o noutate, dar nu este. Obiceiul de a consuma aur există de secole.
În Evul Mediu, cei foarte înstăriţi ofereau la ospeţe – şi mâncau ei înşişi – fructe aurite (poleite cu foiţă de aur foarte fină) şi care puteau fi consumate ca atare, ori dulciuri preparate şi ele cu aur. Oamenii acelor vremuri nu se gândeau, însă, făcând asta, numai să-şi demonstreze bogăţia. Ei aveau asupra aurului o viziune diferită de a noastră: îl considerau – sub influenţa gândirii magice şi alchimice – un metal valoros sub multe aspecte, inclusiv cel al efectelor asupra corpului uman. Un metal atât de nobil nu putea fi decât binefăcător sănătăţii.

Cine ştie, poate chiar se simţeau mai bine după ce-l ingerau, dar pesemne datorită unui efect placebo. Altminteri, strict fizic vorbind, aurul nu le făcea nici bine, nici rău. Mulţumită uneia dintre calităţile lui remarcabile – foarte slaba reactivitate chimică, aceea care îl fereşte de oxidare şi coroziune şi îl face atât de preţuit în industrie – aurul nu era atacat nici de acidul clorhidric din sucul gastric, nici de puternicele enzime din restul tubului digestiv şi trecea nealterat prin corp.

Pe măsură ce concepţiile medievale legate de presupusele beneficii ale consumului de aur păleau în lumina concepţiilor mai ştiinţifice ale secolelor progresiste care au urmat, a mânca aur nu mai includea ideea de terapie. Odată ce oamenii se lămuriseră că aurul nu oferea beneficii majore sănătăţii, ideea de a mânca aur ca tratament preventiv ori curativ nu mai era de actulitate şi cei care doreau să consume aur o făceau doar pentru a-şi etala posibilităţile materiale.

Una dintre formele interesante, apărute de secole şi păstrate şi azi, de a include aurul în produse alimentare o reprezintă băuturile cu aur:

  • Goldwasser este o băutură alcoolică, aromată cu extracte de plante şi îmbogăţită cu fărâme de foiţă de aur de 22 sau 23 de carate. Tradiţia preparării sale este germană, băutura fiind fabricată începând din secolul al XVI-lea la Danzig (pe atunci un oraş german), astăzi Gdansk, în Polonia.
  • Goldschläger este un produs italian (deşi iniţial a fost fabricat în Elveţia), o băutură spirtoasă cu destul de mult alcool (43,5 %) şi cu minusculi „fulgi ” de aur plutind în ea.
  • Ceai verde în care pluteau fragmente mărunte de foiţă de aur era vândut în Japonia în oraşul Kanazawa. (Acesta este centrul producţiei japoneze de folie de aur, 99% din toată producţia Japoniei fiind realizată aici. Foiţa de aur este folosită în decorul templelor, pentru ornarea ceramicii sau a obiectelor din lac japonez şi, în mică măsură, pentru consum alimentar, în scopul promovării acestei industrii locale.)

Aici e momentul să precizăm că, spre deosebire de aurul pur, căruia nu se cunosc, în momentul de faţă, efecte toxice asupra organismului uman, anumiţi compuşi chimici care conţin aur (de pildă, săruri de aur) nu sunt comestibili.
Aurul potrivit pentru consum uman este un aur foarte pur – cel puţin 22 de carate. Atunci când e utilizat în produse alimentare, aurul devine şi el un „E” – un aditiv alimentar aprobat pentru consum în Uniunea Europeană – anume E 175.

În bucătăria unor ţări ale Asiei, foiţa de aur – cu conotaţia ei de lux şi distincţie – intră şi astăzi în compoziţia unor dulciuri specifice: prăjturi, jeleuri de fructe, bomboane etc.

Iar urmând exemplul asiatic – şi inspirându-se şi din tradiţia medievală occidentală, pe care o adaptează gastronomiei actuale -, câteva localuri pretenţioase propun unui mic număr de clienţi, blazaţi de minunăţiile gastronomiei moderne, feluri opulente, în care aurul vine să aducă acea notă de „special”, de „exclusivist” care le scoate în evidenţă în peisajul supraaglomerat al lumii restaurantelor.

În anul 2007, Cartea Recordurilor a consemnat apariţia celui mai scump desert din lume – la vremea aceea – sub forma copleşitorului Frrrozen Haute Chocolate, oferit de restaurantul new-yorkez Serendipity 3 la preţul de 25.000 USD. Cacao, lapte, 5 grame de aur – cam aşa e reţeta; în esenţă, e vorba despre o îngheţată care conţine şi niţel aur, garnisită cu frişcă şi cu încă un pic de aur, totul servit într-o cupă de aur, cu o linguriţă tot de aur…

Şi să nu vă imaginaţi că nu se poate şi mai şi: anul acesta, recent de tot, nu-i nici o lună de atunci, hotelul Lindeth Howe Country House, din nordul Marii Britanii a ieşit la rampă cu o ofertă şi mai decadentă: o budincă decorată şi ea cu aur (plus un diamant de 2 carate, ca şi cum aurul nu era de ajuns!) la preţul fabulos de 22.000 de lire sterline – cca. 25.000 euro. O fi ea făcută din cea mai fină ciocolată belgiană, scăldată în arome de piersici, portocale şi whisky – sună foarte îmbietor oricum şi precis e nemaipomenită la gust dar, oare, aurul chiar o face mai bună?
Pentru unii, da. Pentru alţii, e doar o exagerare (eufemistic spus). Ceea ce e important aici este că asemenea mâncăruri – ca şi fructele poleite cu aur, ca şi băuturile în care sclipesc fulgi mărunţi de aur -, sunt, dincolo de orice alte conotaţii, (încă) o mărturie a relaţiei aparte, intense şi misterioase, pe care noi, oamenii, o avem cu aurul, încă de când l-am descoperit.

Cele mai noi articole
Prima ţară din lume care ar putea adopta Bitcoin ca mijloc de plată
Prima ţară din lume care ar putea adopta Bitcoin ca mijloc de plată
Fontana di Trevi, capodoperă a stilului baroc și una dintre cele mai frumoase fântâni ale Romei
Fontana di Trevi, capodoperă a stilului baroc și una dintre cele mai frumoase fântâni ale Romei
Efectele halucinogene ale absintului: Mit sau adevăr?
Efectele halucinogene ale absintului: Mit sau adevăr?
Norii – cum se formează și care sunt cei mai importanți
Norii – cum se formează și care sunt cei mai importanți
Noaptea Muzeelor 2021. Expozițiile pe care nu trebuie să le ratezi în București
Noaptea Muzeelor 2021. Expozițiile pe care nu trebuie să le ratezi în București
Acest simplu cadou primit în urmă cu 79 de ani avea să o transforme într-o figură-simbol a genocidului nazist
Acest simplu cadou primit în urmă cu 79 de ani avea să o transforme într-o figură-simbol a genocidului nazist
Marina SUA tocmai a folosit o dronă care a realimentat din zbor un avion de luptă Super Hornet
Marina SUA tocmai a folosit o dronă care a realimentat din zbor un avion de luptă Super Hornet
Nava spațială Juno a surprins primele imagini apropiate cu Ganymede din ultimele două decenii
Nava spațială Juno a surprins primele imagini apropiate cu Ganymede din ultimele două decenii
Producătorii de cipuri din Dresda extind, pe fondul crizei, facilităţile de producţie
Producătorii de cipuri din Dresda extind, pe fondul crizei, facilităţile de producţie
Speranță de viață prelungită cu 23% pentru șoarecii modificați genetic. Tratamentul ar putea fi folosit în viitor și la oameni
Speranță de viață prelungită cu 23% pentru șoarecii modificați genetic. Tratamentul ar putea fi folosit în viitor ...
Cum este influențată viața copiilor de lipsa de afecțiune
Cum este influențată viața copiilor de lipsa de afecțiune
Grace, robotul destinat celor izolați de pandemie. A fost creat de echipa care a creat-o pe Sophia
Grace, robotul destinat celor izolați de pandemie. A fost creat de echipa care a creat-o pe Sophia
Cercetătorii din Cluj lucrează la primul sistem robotic de curățare a deşeurilor de pe fundul oceanului
Cercetătorii din Cluj lucrează la primul sistem robotic de curățare a deşeurilor de pe fundul oceanului
Pui de urs, ținut în captivitate de un bărbat din Borșa. Ministrul Mediului spune că este „un act de cruzime”
Pui de urs, ținut în captivitate de un bărbat din Borșa. Ministrul Mediului spune că este „un act de cruzime”
Un nou incident aerian ruso-american a avut loc deasupra Oceanului Pacific
Un nou incident aerian ruso-american a avut loc deasupra Oceanului Pacific
Noaptea Muzeelor 2021. Expoziții în premieră și sute de evenimente organizate în toată țara
Noaptea Muzeelor 2021. Expoziții în premieră și sute de evenimente organizate în toată țara
Ar putea fi durata ta de viață scrisă în gene? Iată ce spune știința
Ar putea fi durata ta de viață scrisă în gene? Iată ce spune știința
Cetatea Sighișoara, singura fortăreață medievală din sud-estul Europei locuită și astăzi
Cetatea Sighișoara, singura fortăreață medievală din sud-estul Europei locuită și astăzi