Prima pagină Stiinta

Un salt numit singularitate

Cecilia Stroe 10.26.2007 | ● Vizualizări: 1128
Un salt numit singularitate      stiinta, inventii, tehnologie + zoom
Galerie foto (1)

Daca ritmul progresului tehnologic este intr-adevar exponential, asa cum afirma expertii in futurologie, atunci cu mult inainte de mijlocul acestui secol vom fi realizat deja atatea inovatii, cat toate cele aparute pe parcursul secolului trecut.

Dupa ce inventarea computerului a generat o accelerare impresionanta a cercetarii stiintifice, in prezent, pe masura dezvoltarii lui, Internetul schimba traditionalele legi ale creatiei si raspandirii cunoasterii. Mass-me­dia, raporturile intre utilizator si expert, pacient-medic, client-pro­ducator, cetatean-stat, student-scoala – toate sunt in plina si continua transformare.  Raymond Kurzweil este inginerul care a inventat Optical Character Recognition, sistemul care permite computerelor sa citeasca o foaie tiparita, sa recunoasca vocea umana si sa realizeze sinteze vocale. Laureat al Premiului Lemelson, un soi de Nobel al ingineriei, acordat de catre Massachusetts Institute of Technology (MIT), Kurzweil conduce trei mari companii fondate de el insusi pentru a-i comercializa inventiile.

In The Singularity Is Near: When Humans Transcend Biology, cartea publicata de el in 2005 (de fapt un fel de update la The Age of Spiritual Machines din 1999 si la The Age of Intelligent Machines din 1987), Kurzweil afirma ca progresul tehnologic al rasei umane nu este liniar, ci exponential: ca numarul de descoperiri tehnologice s-ar dubla in mod constant cu trecerea timpului.  Pentru a-si argumenta teza, inginerul o ilustreaza cu numeroase tabele si liste, de la cele ale adoptarii in masa si miniaturizarii inventiilor revolutionare (electricitatea, telefonul, radioul, televizorul, PC-ul, celularul si Internetul), la rapoarte asupra evolutiei dimensiunilor CD-urilor si memoriei RAM, numarului de calculatoare conectate la Internet si costului per analiza a unei secvente de ADN. Potrivit celebrei Legi a lui Moore, puterea procesoarelor pentru cipuri se dubleaza la fiecare 18 luni. Kurzweil merge mai departe si generalizeaza aceasta lege: extinzand-o la era informationala, savantul „intabuleaza“ numarul de operatiuni pe secunda realizabile cu o aparatura in valoare de o mie de dolari pe parcursul intregului secol trecut si prezice ca progresul prestatiei calculatoarelor nu se va opri atunci cand viteza lor de procesare va atinge limitele fizice impuse de viteza luminii, ci va continua gratie dezvoltarii cipurilor tridimensionale.  Si asta nu e tot. In cea de-a doua parte a cartii sale, savantul trage niste concluzii care l-ar face sa paleasca si pe cel mai prolix futurolog. Daca se accepta faptul ca progresul inainteaza in ritmul exponential calculat de Kurzweil, atunci este posibil ca in primii 25 de ani ai acestui secol sa avem deja parte de tot atatea inovatii cate au aparut pe parcursul intregului secol XX. 

In acest diabolic ritm exponential, pana la finele secolului XXI rasa umana va fi inovat la fel de mult pe cat ar fi reusit s-o faca in 20.000 de ani, in ritmul care a caracterizat anul 2000. Ajuns cu predictiile in acest punct, Kurzweil imprumuta din domeniul astrofizicii conceptul de singularitate: atunci cand descoperirile revolutionare se succed la intervale de timp tot mai scurte, ce tind catre zero, nu mai este posibil sa prevezi ce se va intampla nici macar pe termen scurt.   Conceptul de singularitate a fost adoptat de futurologie pentru a descrie acel salt calitativ al cunoasterii stiintifice si tehnice atat de amplu si de profund, incat sa revolutioneze in mod drastic si imprevizibil omul si lumea. (Cel care a utilizat primul termenul in acest sens a fost matematicianul Vernor Vinge, dar cel mai cunoscut teoretician al singularitatii este in clipa de fata, cum puteti banui, Raymond Kurzweil).
 
Unicul scenariu plauzibil in care o asemenea singularitate s-ar putea produce implica dezvoltarea inteligentei artificiale. Se porneste de la ipoteza ca, la un moment dat, masinile ar putea surclasa bietele fiintele umane din punctul de vedere al inteligentei si ca ar deveni capabile sa aplice aceasta superinteligenta la niste programe de autooptimizare. Dupa care ar putea cataliza progrese inimaginabile in toate sectoarele tehnico-stiintifice.  Privind inainte, expertii afirma cu destula siguranta ca un hardware comparabil cu cel al creierului uman va fi disponibil in viitorul apropiat. Mai ramane de rezolvat problema software-ului, iar o estimare riguroasa a timpului necesar solutionarii ei nu este un lucru usor. Doar relativ recent oamenii de stiinta au inceput sa inteleaga modul de functionare a sistemelor de elaborare-date ale creierului. Pe de alta parte, desi ca disciplina de cercetare stiinta neurologiei computerizate nu are mai mult de 15 ani, in scurta ei istorie progresele au fost notabile.

Ca atare, in prezent, cercetatorii incep sa priceapa primele faze ale elaborarii senzoriale, dispun de acceptabile modele de calcul pentru cortexul vizual primar si se apropie de descifrarea etapelor mai sofisticate ale procesului cognitiv vizual.  Creierul uman dispune de 100 de miliarde de neuroni si fiecare dintre acestia dezvolta mii de conexiuni cu alti neuroni. Un computer la fel de complex ar trebui sa existe deja in anul 2023, la pretul de o mie de dolari. In 2027, acelasi calculator va costa un cent, in 2049 vom putea achizitiona cu o mie de dolari un computer dotat cu tot atatea conexiuni cate exista in creierele intregii rase umane, un aparat incredibil pe care, in 2059, il vom putea achizitiona tot cu un cent.  Evident, simularea intregii activitati a creierului va necesita un calculator cu o putere enorma, dar o asemenea putere va fi disponibila in circa 20 de ani. Rezultatul unei astfel de abordari inspirate de biologie nu va fi o inteligenta artificiala matura, programata explicit (un obiectiv ratat al asa-numitei scoli clasice de inteligenta artificiala), ci un sistem dotat cu capacitatea de a invata prin intermediul experientelor si de a se instrui comparabila cu cea a unui copil aflat intre primul si al doilea an de viata.  Pentru a atinge abilitatile unei fiinte umane adulte, sistemul va trebui educat si, considera specialistii, nu exista nici un motiv din cauza caruia algoritmii de calcul utilizati de creierul nostru biologic sa nu functioneze la fel de bine odata implementati in siliciu.


Foto: Guliver, Photoland, Red Dot
 
FACTS


Blue gene
Blue Gene/L, realizat de IBM in colaborare cu Livermore National Laboratory, a fost pus la lucru oficial in 2004, devenind cel mai rapid computer din lume (36,01 teraflops) si a ajuns la maturitate in 2005, cand a atins 280,6 teraflops.  In vara acestui an, IBM, Laboratoarele Argonne si Departamentul American de Energie au anuntat lansarea noului sistem Blue Gene/P, despre care expertii spun ca va revolutiona modul de tratare a problemelor energetice, de mediu si de siguranta globala. Supercomputerul IBM Blue Gene/P are o viteza de procesare de un petaflop pe secunda, adica poate rezolva un septilion de probleme matematice in a saizecea parte dintr-un minut.


Top 10  Periodic, prestigioase publicatii din intreaga lume, pre­cum Forbes sau Time, incearca sa identifice acele inven­tii capabile sa ne schimbe viata in urmatorii ani, desco­periri cu o mare relevanta sociala si economica pentru omenire. Citate in topurile inventiilor cele mai utile uma­nitatii, unele dintre acestea circula deja de mult timp, pe cand altele inca nu au fost lansate pe piata. Dar, sunt convinsi specialistii, ele ne vor afecta profund vietile.

Bateriile cu hidrogen. Convertesc in energie electrica reactia produsa intre hidrogen si oxigen. Sunt reincarcabile la infinit si nepoluante. Vor alimenta telefoanele celulare si automobilele.  

Terapia cu gene. Injectand in corpul individului afectat de o boala genetica celule cu gene sanatoase, realizate in laborator, se vor putea combate nenumarate afectiuni, de la hemofilie la distrofia musculara. In plus, terapia va permite prevenirea unor boli ereditare de tipul sindromului Down si al malformatiilor cardiace. 

Paiul LifeStraw. 70% din suprafata Terrei este acoperita de apa si, cu toate acestea, una dintre cele mai mari probleme la nivel global este lipsa apei potabile. Acest special LifeStraw ar putea rezolva chestiunea. Dezvoltat de catre un grup de cercetatori elvetieni, „paiul“ are in structura sa o rasina foarte puternica; in contact cu lichidele nepotabile, aceasta este in masura sa elimine bacteriile si sa epureze apa. Dispozitivul este reutilizabil si costa in jur de 4 dolari.

MRAM. Magnetoresistive Random Access Memory reprezinta memoria viitorului. De sase ori mai rapida decat DRAM (in comert la ora actuala) si mai putin supusa degradarii in timp, MRAM utilizeaza magnetismul pentru memorarea datelor si va permite dezvoltarea unor dispozitive mult mai eficiente la costuri reduse. 
 


Laptopul de 100 USD. Un produs complet functional, dezvoltat de cercetatorii de la MIT. Menirea lui este sa faciliteze tarilor in curs de dezvoltare accesul la Internet si utilizarea de noi tehnologii la costuri extrem de reduse.  

Internet 2. Este Reteaua de ultima generatie. Va fi in masura sa transfere date cu o viteza mult mai mare decat cea actuala. O retea de fibra optica va opera la capacitatea de 10 Gb/secunda. Utilizatorul domestic va putea naviga mai rapid de 100 pana la 1.000 de ori in comparatie cu viteza permisa de conexiunea actuala. Internet 2 va face posibile transferuri rapide ale unor pachete de date complexe, facilitand, de exemplu, aplicatiile peer-to-peer si videoconferinta.

Tehnologiile senzoriale (TS). Importante aplicatii ale acestor tehnologii in domeniile militar si medical vor fi dezvoltate in viitor, avandu-se in vedere faptul ca ele ii permit utilizatorului sa „simta“ forma si consistenta obiectelor virtuale. Prin intermediul TS, medicii vor putea pune diagnostice la distanta, consultandu-l pe pacient in mod virtual. 

VoIP. Protocolul Voice-over-Internet permite efectuarea convorbirilor telefonice prin intermediul Web-ului. Costul acestor convorbiri este semnifica­tiv mai redus fata de cel pretins de companiile de telefonie traditionale, pentru ca vocea este transmisa prin Internet, iar nu printr-o retea dedicata, costisitoare si greu de administrat. 

WiMAX. Este standardul de interoperabilitate pentru comunicatiile wireless. Iti permite sa dai telefoane si sa accesezi Internetul printr-o conexiune in banda larga pe o distanta de  40 km de la antena care difuzeaza semnalul.  Barilul de petrol la pretul de 200 USD. Nu este vorba despre o inventie, dar ar putea avea „efecte dramatice asupra vietii fiecarui om“. Astfel explica Forbes integrarea petrolului scump in Top Ten. Potrivit expertilor, cresterea drastica a pretului combustibilului va avea un impact devastator nu numai asupra economiei globale, ci si asupra societatii
 
Tag-uri: stiinta | inventii | tehnologie

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI