Un grup de cercetare condus de Dr. Ke Huang de la Universitatea Texas A&M a creat un plasture care ar putea sprijini vindecarea inimii după un atac de cord.
Dispozitivul folosește un sistem specializat de ace microscopice pentru a livra o moleculă terapeutică direct în țesutul cardiac deteriorat. Acest lucru ajută la promovarea reparației și îmbunătățește funcția generală a inimii, minimizând în același timp efectele asupra restului corpului.
Fiecare ac din plasturele biodegradabil conține particule minuscule umplute cu interleukină-4 (IL-4), o moleculă care joacă un rol important în reglarea sistemului imunitar. Odată ce plasturele este plasat pe inimă, acele se dizolvă și eliberează IL-4 direct în regiunea lezată, creând condiții care încurajează țesutul să se recupereze.
Atunci când apare un atac de cord, fluxul de sânge către anumite părți ale inimii este întrerupt. Celulele din zona afectată pierd oxigen și nutrienți și încep să moară.
Corpul răspunde prin crearea de țesut cicatricial pentru a stabiliza inima, dar această zonă cicatrizată nu se poate contracta la fel ca mușchiul sănătos. În timp, mușchiul rămas trebuie să lucreze mai mult, ceea ce poate duce în cele din urmă la insuficiență cardiacă.
Plasturele lui Huang este conceput pentru a întrerupe această progresie. Prin livrarea IL-4 direct la locul leziunii, tratamentul încurajează celulele imunitare cunoscute sub numele de macrofage să treacă de la un mod pro-inflamator la o stare care susține vindecarea.
Această schimbare ajută la limitarea cicatricilor și îmbunătățește perspectivele pe termen lung pentru inimă.
Eforturile anterioare de a utiliza IL-4 pentru repararea inimii se bazau pe injectarea acesteia în fluxul sanguin, dar această abordare provoca efecte nedorite în alte organe. Noul plasture evită această problemă menținând IL-4 concentrat doar pe zona deteriorată, în loc să o răspândească în tot corpul, scrie SciTechdaily.
Una dintre cele mai notabile descoperiri din studiu a fost o schimbare în modul în care s-au comportat celulele mușchiului cardiac (cardiomiocitele) după tratament.
Potrivit lui Huang, aceste celule au devenit mai receptive la semnalele din apropiere, în special cele provenite de la celulele endoteliale (care căptușesc vasele de sânge). Această comunicare îmbunătățită pare să joace un rol semnificativ în recuperarea pe termen lung.
Echipa a constatat, de asemenea, că plasturele a redus semnalele inflamatorii dăunătoare provenite de la celulele endoteliale. În plus, au observat o activitate mai puternică într-o cale de semnalizare numită NPR1, care ajută la menținerea sănătății vaselor de sânge.
În prezent, aplicarea plasturelui necesită o intervenție chirurgicală pe cord deschis. Huang speră să creeze o versiune care să poată fi livrată printr-un tub mic (cateter), ceea ce ar face tratamentul mult mai ușor de utilizat în mediile medicale reale.
Testele pe animale, promițătoare pentru reîntinerirea inimii, chiar și după un atac de cord
Un medic a realizat că are un atac de cord în timp ce trata un alt pacient cu atac de cord
Exercițiul „extraordinar” care crește longevitatea și reduce riscul de atac de cord