Home » Știință » Suntem pe cale de a reuşi să facem posibilă telepatia. Cum ar arăta un viitor în care am putea să comunicăm folosindu-ne doar creierul

Suntem pe cale de a reuşi să facem posibilă telepatia. Cum ar arăta un viitor în care am putea să comunicăm folosindu-ne doar creierul

Suntem pe cale de a reuşi să facem posibilă telepatia. Cum ar arăta un viitor în care am putea să comunicăm folosindu-ne doar creierul
Publicat: 10.05.2015
Imaginaţi-vă că un agent aflat într-o misiune periculoasă trebuie să îi comunice unui coleg să intervină, însă din cauza circumstanţelor nu are cum să-l sune sau să-i scrie. Cum ar fi dacă ar putea să-i transmită telepatic ”da” sau ”nu”?

Acest tip de comunicare directă între două creiere este posibilă la ora actuală cu ajutorul unor tehnologii care pot citi şi transmite semnale simple generate de creier. Nu există, însă, o variantă ”portabilă” a acestora, cel puţin nu încă.

Pe măsură ce învăţăm mai multe despre modul în care comunică creierul nostru – transmiterea şi interpretarea semnalelor electrice care înseamnă ”da” sau ”nu” – tehnologia care face posibilă actuala formă de comunicare între două creiere ne-ar putea ajuta să facem mult mai mult, poate chiar să transmitem gânduri şi propoziţii complexe.

Ce putem comunica ”telepatic”

La ora actuală, informaţiile pe care le putem transmite de la un creier la altul sunt lucruri de bază, notează Jerry Adler în revista Smithsonian.

Cineva care are ataşat electrozi poate transmite cuvântul ”da” unei persoane aflat în cealaltă parte a clădirii. Un computer receptează faptul că respectiva persoană a clipit, spre exemplu, şi semnalează cuvântul asociat ”da”. Mai exact, transmite wireless informaţia unui al doilea computer care trimite informaţia la o bobină magnetică ataşată creierului celei de-a doua persoane. Când semnalul magnetic este primit, persoana vede un fel de flash care îi semnalează ”da”.

Metodele mai puţin invazive şi care nu implică eletrozi şi multe cabluri nu pot fi ”calibrate” foarte bine la ora actuală. Acestea se bazează pe magneţi şi impulsuri electrice foarte mici. Adler susţine că cea mai mică suprafaţă a creierului pe care aceştia o pot stimula este de circa 1,2 centimetri – foare mult în comparaţie cu dimensiunea neuronilor pe care îi folosim pentru o comunicare punctuală.

Ce am putea realiza pe viitor

Odată ce vom putea citi cu mai multă precizie semnalele pe care le trimite creierul, dar şi să le transmitem către zona corectă a creierului receptor am putea să facem lucruri mai interesante decât doar să transmitem gânduri, lucruri pe care telefoanele inteligente le pot face fără probleme la ora actuală.

Creierul nostru este responsabil pentru gânduri, dar el reţine şi informaţiile transmise de muşchi sau lucruri pe care le-am învăţat de-a lungul vieţii.

Ar putea cineva să transmită informaţia din creier asociată cu cântatul la pian sau la chitară? Am putea să învăţăm pe cineva cum arată o lovitură perfectă în tenis? Poate părea o nebunie, însă cercetătorii au demonstrat că acest lucru este posibil, cel puţin la şoareci. Ei au reuşit să transmită amintirea unei sarcini din creierul unui şoarece în creierul altuia astlfel încât cel de-al doilea să o poată rezolva mai repede.

Adler mai sugerează că această tehnologie ne-ar putea ajuta să înţelegem cum gândesc animalele.

Sursă: Science Alert

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării