Home » Știință » Cinci invenţii din domeniul chimiei care au făcut posibilă lumea aşa cum o cunoaştem astăzi

Cinci invenţii din domeniul chimiei care au făcut posibilă lumea aşa cum o cunoaştem astăzi

Publicat: 13.06.2015
Descoperirea unui procedeu simplu de a face amoniac a fost cel mai important factor care a contribuit la creşterea populaţiei globale de la 1,6 miliarde de oameni în 1900 la 7 miliarde în prezent. Un alt aspect interesant este că polietilena, cel mai des folosit plastic, a fost inventat de două ori.

Aceste lucruri sunt mai puţin cunoscute pentru că, în general, chimia tinde să fie trecută cu vederea în comparaţie cu alte ştiinţe. Cu toate acestea, lumea în care trăim şi confortul de care ne bucurăm nu ar fi existat fără chimie şi fără descoperile şi inovaţiile din acest domeniu.

1. Penicilina

Există o şansă reală ca penicilina să vă fi salvat viaţa. Fără această substanţă chimică, o simplă înţepătură într-un spin sau o inflamaţie ar fi putut fi fatale. Alexander Fleming este creditat, în general, cu inventarea penicilinei, în 1928, când a observat cum mucegaiul care creşte pe vasele sale Petri suprima dezvoltarea unor bacterii din apropiere. În ciuda eforturilor sale nu a reuşit să extragă penicilină folosibilă. De altfel, cu 50 de ani înainte, savantul român Victor Babeş a semnalat acţiunea inhibantă a mucegaiului şi a sugerat că aceste substanţe elaborate de microorganisme ar putea fi folosite în scop terapeutic pentru distrugerea agenţilor patogeni.

Purificarea penicilinei a fost reuşită de un farmacist australian, Howard Florey. Aceasta a început să fie produsă la scară largă în 1944 datorită eforturilor inginerei Margaret Hutchinson Rousseau care a transformat modelul improvizat folosit de farmacist, din lipsă de resurse, şi la transformat într-o linie de producţie în masă.

2. Procesul Haber-Bosch

Azotul are un rol critic în biochimia oricărui lucru viu. Este, de asemenea, cel mai comun gaz din atmosfera noastră. Acesta nu reacţionează însă prea mult, ceea ce înseamnă că plantele şi animalele nu-l pot extrage din aer. În consecinţă, un factor de limitare a dezvoltării agriculturii a fost disponibilitatea azotului.

În 1910, chimiştii germani Fritz Haber şi Carl Bosch au schimbat această situaţie când au combinat azot atmosferic şi hidrogen, obţinând amoniac. Acesta poate fi folosit ca îngrăşământ pentru culturi şi filtrându-se pe lanţul alimentar până la oameni.

În prezent, circa 80% din azotul din corpul nostru provine din procesul Haber-Bosch. Pe cont propriu, această reacţie chimică este probabil cel mai important factor care a dus la explozia populaţiei din ultimii 100 de ani.

3. Polietilena

Cele mai obişnuite obiecte din plastic, de la conductele de apă la ambalajele produselor alimentare, sunt făcute dintr-o formă de polietilenă. Cele 80 de milioane de polietilenă produse anual sunt un rezultat a două descoperiri accidentale.

Prima a avut loc în 1898, când chimistul german Hans von Pechmann a observat, în timp ce studia ceva total diferit, o substanţă moale ca de ceară pe fundul tuburilor sale.

Analizând substanţa a constatat că este alcătuită dintr-un lanţ molecular foarte lung pe care l-a numit polimetilen. Metoda folosită pentru a face acest plastic nu era una foarte eficientă, prin urmare niciun progres nu a fost făcut pentru o perioadă considerabilă de timp.

În 1933, o metodă total diferită de a face plastic a fost descoperită de chimiştii de la compania ICI, care nu mai există în prezent. Ei testau reacţii la presiuni înalte şi au constatat formarea aceleiaşi substanţe moale. Doi ani mai târziu, echipa de la ICI a transformat această descoperire întâmplătoare într-o metodă practică de a produce plastic.

4. Pilula anticoncepţională şi planta mexicană

În anii 1930, medicii au început să înţeleagă potenţialul terapiilor pe bază de hormoni pentru tratarea unor boli precum cancerul, tulburările menstruale, dar şi pentru realizarea contraceptivelor. Cu toate acestea, metodele ineficiente de sintetizare a hormonilor au făcut ca cercetarea şi găsirea unor tratamente să fie mult întârziate.

La acea dată, un gram de progesteron costa echivalent a 1.000 de dolari, când acum poate fi achiziţionat pentru doar câţiva dolari. Russel Marker, un profesor de chimie organică din Pennsylvania, a redus semnificativ aceste costuri, după ce a reuşit să găsească o ”scurtătură” pentru sintetizarea hormonilor. El a căutat plante cu proprietăţi moleculare similare celor ale progesteronului şi a dat peste o plantă mexicană. Din această rădăcină leguminoasă, el a izolat un compus prin care procesul a fost simplificat masiv şi astfel s-a putut face prima pilulă contraceptivă din lume.

5. Ecranul la care vă uitaţi

Primele planuri de a face ecrane plate au fost făcute în anii 1960 când ministerul britanic al Apărării a decis că are nevoie de acestea pentru vehiculele militare din dotare. Ministerul a fost de acord cu ideea cristalelor lichide. La acea dată, se ştia deja că exista posibilitatea de a dezvolta ecrane cu cristale lichide (LCD), singura problemă era că acestea ar fi funcţionat doar la temperaturi foarte ridicate, cum ar fi în interiorul unui cuptor.

În 1970, George Gray a primit misiunea de a obţine funcţionalităţile LCD la temperaturi plăcute. El a inventat o moleculă care se numeşte 5CB. Până la finele anilor 1970, începutul anilor 1980, 90 la sută dintre dispozitivele LCD din lume conţineau 5CB. În prezent se folosesc derivate ale aceste molecule.

Sursă: Science Alert

 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Untul s-a scumpit cu 45% în 2022. Produsele alimentare obișnuite devin greu accesibile
Untul s-a scumpit cu 45% în 2022. Produsele alimentare obișnuite devin greu accesibile
O fabrică de topoare din obsidian, veche de peste un milion de ani, descoperită în Etiopia
O fabrică de topoare din obsidian, veche de peste un milion de ani, descoperită în Etiopia
Uraganele din spațiul cosmic ne-ar putea arăta calea spre lumi extraterestre
Uraganele din spațiul cosmic ne-ar putea arăta calea spre lumi extraterestre
Dalmațienii se nasc fără pete. Cum și de ce apar petele dalmațienilor?
Dalmațienii se nasc fără pete. Cum și de ce apar petele dalmațienilor?
Mumia unui „băiat de aur” a dezvăluit cât de minuțioase erau ritualurile egiptenilor antici
Mumia unui „băiat de aur” a dezvăluit cât de minuțioase erau ritualurile egiptenilor antici
Cu un pas mai aproape de baterii reciclabile pentru telefoanele mobile. Ce au descoperit cercetătorii?
Cu un pas mai aproape de baterii reciclabile pentru telefoanele mobile. Ce au descoperit cercetătorii?
Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut
Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut
Securiștii lui Jivkov împușcau la vânătoare urșii din România cu mitraliera Kalașnikov
Securiștii lui Jivkov împușcau la vânătoare urșii din România cu mitraliera Kalașnikov
De ce scria Leonardo da Vinci în sens invers?
De ce scria Leonardo da Vinci în sens invers?
Strugurii ar putea crește rezistența la razele ultraviolete, arată un studiu
Strugurii ar putea crește rezistența la razele ultraviolete, arată un studiu
Ce sunt vulcanii noroioși?
Ce sunt vulcanii noroioși?
Robotul care se poate topi și apoi solidifica, la fel ca în Terminator, tocmai a fost creat
Robotul care se poate topi și apoi solidifica, la fel ca în Terminator, tocmai a fost creat
Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”
Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”
Misterul unui val de decese la copii, dezlegat după 80 de ani
Misterul unui val de decese la copii, dezlegat după 80 de ani
Cât hidrogen verde produce Europa? Continentul ar fi cel mai mare producător
Cât hidrogen verde produce Europa? Continentul ar fi cel mai mare producător
Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat atunci când unul dintre iubiţii ei, spion, i-a încredinţat nişte documente secrete
Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat atunci când unul dintre iubiţii ei, spion, ...
Volumul „Melancolia” al lui Mircea Cărtărescu, lansat la Stockholm
Volumul „Melancolia” al lui Mircea Cărtărescu, lansat la Stockholm
„Nori” ciudați și misterioși apar în continuu în Bahamas, iar nimeni nu știe de ce
„Nori” ciudați și misterioși apar în continuu în Bahamas, iar nimeni nu știe de ce