Home » Știință » Pielea astronauţilor devine mai groasă în timpul misiunilor spaţiale

Pielea astronauţilor devine mai groasă în timpul misiunilor spaţiale

Pielea astronauţilor devine mai groasă în timpul misiunilor spaţiale
Publicat: 21.07.2015
Pielea astronauţilor devine mai groasă în timpul misiunilor spaţiale îndelungate, potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii de la Departamentul de Biofotonică şi Tehnologie Laser din cadrul Universităţii Saarland din Germania, informează Reuters.

O primă misiune spaţială cu echipaj uman la bord către planeta Marte ar putea fi realizată de NASA în jurul anilor 2030. Dar, întrucât planeta roşie se află la peste 55 milioane de kilometri de Terra, astronauţii vor trebui să petreacă în spaţiu cel puţin o jumătate de an în drumul către Marte – fără a ţine cont de călătoria de întoarcere. Dintre numeroasele obstacole pe care trebuie să le învingă, sănătatea astronauţilor pe durata unei misiuni atât de îndelungate în spaţiu reprezintă principala îngrijorare a savanţilor de la NASA.

Cercetătorii germani au folosit o tehnologie avansată de imagistică încercând să înţeleagă mai bine un fenomen neobişnuit – mai exact, motivul pentru care pielea astronauţilor devine mai groasă în spaţiu. Coordonaţi de profesorul Karsten Koenig, savanţii germani au utilizat tomografia dermică prin imagistică de înaltă rezoluţie pentru a analiza şi monitoriza celulele tegumentare ale mai multor astronauţi, înainte şi după misiunile în spaţiu ale acestora.

Creatorii acestei tehnologii cu laser spun că rezoluţia spaţială este de o mie de ori mai mare decât aceea a dispozitivelor ultrasonice – de neegalat de oricare alt dispozitiv. Noul aparat are potenţialul şi de a revoluţia procesul de diagnosticare din spitale, precizează profesorul Koenig.

Karsten Koenig, care este şi CEO al companiei germane JenLab, a fost rugat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) să folosească acest dispozitiv cu tehnologie laser pentru un proiect de-al ei, denumit „Proiectul Skin B”, despre care ESA spune că a fost creat pentru a înţelege mai bine „mecanismele de îmbătrânire a pielii, care sunt lente pe Terra (şi de aceea aproape imposibil de studiat eficient), dar mult mai accentuate în condiţii de imponderabilitate”.

„NASA şi ESA ne-au întrebat dacă ar fi posibil să analizăm pielea astronauţilor. Dorim să ştim dacă există un alt fel de proces de îmbătrânire în spaţiu şi să cunoaştem modificările care îi afectează pe astronauţii care petrec şase luni în spaţiu. Deoarece mulţi astronauţi se plâng de probleme ale pielii”, a spus profesorul Koenig.

Deocamdată, cercetătorii germani au scanat trei astronauţi, înainte şi după revenirea din misiunile lor spaţiale: italienii Luca Parmitano şi Samantha Cristoforetti şi germanul Alexander Gerst.

Cristoforetti, care lucrează pentru ESA, a efectuat o scanare înainte de călătoria ei la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), în noiembrie 2014. Atunci când a revenit pe Pământ, pe 11 iunie, misiunea ei de 199 de zile la bordul ISS a stabilit un nou record – cea mai îndelungată prezenţă în spaţiu pentru o femeie. Precedentul record la această categorie fusese stabilit de Sunita Williams, o astronaută de la NASA, în cadrul unei misiuni care a început în 2006 şi s-a încheiat în 2007. Celulele de piele ale lui Cristoforetti au fost din nou scanate de Koenig, care a explicat modul în care, pe ISS, fiziologia pielii este diferită.

„Până acum, am obţinut rezultate interesante de la cei trei astronauţi. Se pare că există o producţie puternică de colagen; dintr-o dată, acei astronauţi aveau mai mult colagen. Se pare că se produce un fel de efect antiîmbătrânire, cel puţin la nivelul dermei, stratul inferior al pielii. Şi am descoperit că epiderma, în special acea parte cu celule vii, se subţiază, iar pielea devine mai groasă”, a spus profesorul Koenig.

„Nu avem deocamdată o explicaţie şi vom aştepta rezultatele de la alţi astronauţi pentru a ne da seama de ceea ce se petrece şi, poate, să încercăm să înţelegem cum putem să ne protejăm, ce putem face pentru ca epiderma să nu se mai subţieze”, a adăugat ea.

NASA dezvoltă în această perioadă o tehnologie care trebuie să fie capabilă să transporte astronauţi pe un asteroid în jurul anului 2020, la bordul capsulei Orion. Agenţia americană va avea astfel şansa de a testa noi sisteme şi proceduri dincolo de orbita joasă terestră. NASA spune că aceste lucruri pregătesc în fapt viitoarele misiuni cu oameni pe Marte.

Între timp, profesorul Koenig şi echipa sa vor continua să studieze cauzele care duc la îngroşarea pielii astronauţilor şi, fapt crucial, modul în care acest fenomen poate fi prevenit.

„Am văzut că epiderma devine mai subţire cu 20%. Până acum, nu avem nicio explicaţie. Însă acest lucru apare după şase luni. Dacă un om merge pe Marte, va avea nevoie de un an sau chiar doi pentru a se întoarce pe Terra şi nu ştim încă în mod sigur dacă este un lucru bun ca epiderma să devină tot mai subţire”, a precizat cercetătorul german.

Sursa: Mediafax

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Michael Madsen. Portretul unui iconoclast cinematografic
Michael Madsen. Portretul unui iconoclast cinematografic
Test de cultură generală. Ce era fluierul aztec al morții?
Test de cultură generală. Ce era fluierul aztec al morții?
O nouă descoperire ar putea explica de ce nu am găsit niciodată viață pe Marte
O nouă descoperire ar putea explica de ce nu am găsit niciodată viață pe Marte
Ministrul Transporturilor din Rusia, găsit mort la câteva ore după ce Vladimir Putin l-a demis
Ministrul Transporturilor din Rusia, găsit mort la câteva ore după ce Vladimir Putin l-a demis
Familiile sărace din România nu pot susține costurile educației copiilor
Familiile sărace din România nu pot susține costurile educației copiilor
Albinele au atacat mai mulți oameni într-un oraș din Franța
Albinele au atacat mai mulți oameni într-un oraș din Franța
În urmă cu 528 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
În urmă cu 528 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
Apple a contestat amenda „fără precedent” dată de Comisia Europeană
Apple a contestat amenda „fără precedent” dată de Comisia Europeană
După ce a fost interzis timp de peste 100 de ani, parizienii pot în sfârșit să înoate în Sena
După ce a fost interzis timp de peste 100 de ani, parizienii pot în sfârșit să înoate în Sena
Mobilierul urban istoric revine în Grădina Cișmigiu, unul dintre simbolurile Bucureștiului
Mobilierul urban istoric revine în Grădina Cișmigiu, unul dintre simbolurile Bucureștiului
Tarifele lui Trump vor intra în vigoare de la 1 august, anunță secretarul american al Comerțului
Tarifele lui Trump vor intra în vigoare de la 1 august, anunță secretarul american al Comerțului
Cea mai mare problemă a fizicii ar putea fi rezolvată de „timpul tridimensional”
Cea mai mare problemă a fizicii ar putea fi rezolvată de „timpul tridimensional”
Vacanțe regale, de la Balmoral la Sinaia. Unde își petreceau verile regii și reginele Europei?
Vacanțe regale, de la Balmoral la Sinaia. Unde își petreceau verile regii și reginele Europei?
Un satelit foarte important a dispărut fără urmă de pe orbita Pământului
Un satelit foarte important a dispărut fără urmă de pe orbita Pământului
Premieră absolută în medicina regenerativă: Ce au reușit să facă cercetătorii?
Premieră absolută în medicina regenerativă: Ce au reușit să facă cercetătorii?
DR. MARIA PĂUNEL, despre DIETA PERFECTĂ și REGULA CELOR CINCI ORE: „Hidratarea e cuvântul magic!”
DR. MARIA PĂUNEL, despre DIETA PERFECTĂ și REGULA CELOR CINCI ORE: „Hidratarea e cuvântul magic!”
În mod misterios, Oceanul Antarctic devine mai sărat
În mod misterios, Oceanul Antarctic devine mai sărat
Descoperiri arheologice „excepționale” și „unice pentru România”, anunțate de Muzeul Național de Istorie
Descoperiri arheologice „excepționale” și „unice pentru România”, anunțate de Muzeul Național de Istorie