Home » Știință » Descoperire CRUCIALĂ a oamenilor de ştiinţă români: prima hartă a insulelor Langerhans din pancreasul uman

Descoperire CRUCIALĂ a oamenilor de ştiinţă români: prima hartă a insulelor Langerhans din pancreasul uman

Publicat: 09.10.2015
Oamenii de ştiinţă români au trasat prima hartă a insulelor Langerhans umane. Atât numărul cât şi localizarea acestor insule în interiorul pancreasului uman a fost o enigmă de foarte mult timp. Aceste insule încorporează o serie de celule producatoare de hormoni, printre care şi celulele beta pancreatice (producatoare de insulină) de mare interes în studiile legate de diabetul zaharat.

În cadrul unui program postdoctoral POSDRU denumit “CERO – Profilul Cariera: Cercetător român”, un grup de oameni de ştiinţă români conduşi de Acad. Constantin Ionescu-Tîrgovişte şi Dr. Paul Gagniuc, au făcut o serie de descoperiri fundamentale de mare importanţă legate de structura pancreasului uman.

La sfârşitul lunii trecute , 29 septembrie, aceste descoperiri au fost publicate în jurnal Scientific Reports – Nature. Rezultatele românilor legate de insulele Langerhans încorporează cele mai exacte date de până acum. Acest lucru se datorează în mare analizelor histologice efectuate în mod independent pe fiecare regiune a pancreasului uman cât şi abordării multidisciplinare care a fost catalizatorul principal al acestei descoperiri.

“Genetica a luat un avânt extraordinar în ultimii zeci de ani, încetinind evoluţia normală a celorlale ştiinţe medicale, aşa cum este şi cazul histologiei. Astfel, mai ales la noi în ţara, s-a format o falsă impresie că totul a fost descoperit în această ramură a ştiinţei”, a declarat pentru Descoperă Dr. Paul Gagniuc.

Este interesant de menţionat faptul că până la publicarea acestor rezultate nu exista un sistem de referintă pentru pancreasul uman. Aproape toate studiile efectuate de-a lungul timpului fiind efectuate pe porţiuni mici de ţesut pancreatic. Oamenii de ştiinţă români au aflat caracteristicile insulelor Langerhans şi distribuţia lor spaţială prin studiul unui pancreas sănătos luat de la un donator. Astfel, aceştia au analizat timp de jumatate de an 4 secţiuni transversale prin pancreas şi anume: capul, gâtul, corpul şi coada pancreasului (vezi figura 2). Astfel aflăm, spre exemplu, că diametrul mediu al insulelor Langerhans umane este de 108.92 µm sau că numărul lor mediu în interiorul pancreasului uman este de aproximativ 3,2 milioane. Studiul lor ne spune, de asemenea, faptul că volumul total al insulelor este de aproximativ 2 cm3, care reprezintă 4.5 % din volumul total al pancreasului. Un alt calcul riguros arată faptul că celulele beta (producatoare de insulină) reprezintă 2.6% din volumul total al pancreasului (cu un volum de 1.15cm3).

Mai mult, s-au construit hărţi de densitate ale secţiunilor transversale (ale feliilor prin pancreas) cu ajutorul unor metode avansate de calcul. Pe scurt, hărţile de densitate au indicat unde aceste insule sunt într-un număr mai mare pe secţiunile transversale. Spre surprinderea oamenilor noştri de ştiinţă, hărtile de densitate prezentau zone unde insulele erau într-un numar foarte mare (vârfuri de densitate), observaţie care le-a indicat existenţa unei structuri tridimensionale ale insulelor (vezi figura 2). Observaţia principală a studiului a fost că din capul pancreasului până în coada pancreasului, milioanele de insule Langerhans sunt distribuite sub forma unor rute de densitate care se contractă sau se dilată în funcţie de zonă.

Implicaţii legate de transplant

Descoperirile oamenilor de ştiinţă români cuprind mai multe observaţii, cum ar fi o formaţiune nouă în interiorul pancreasului denumită “cluster de insule”. Această formaţiune ar putea fi de importantă crucială în cazul transplantului de insule la pacienţii cu diabet de tip 1. Paşi importanţi vor fi necesari pe viitor în detecţia şi izolarea acestor “clusteri de insule” deoarece detecţia şi izolarea lor este, pentru moment, deosebit de dificilă. Avantajul acestor structuri ar consta în faptul că vasele de sânge mai mari (care trec prin aceste formaţiuni), ar putea permite o tehnică de transplantare mai directă pe viitor.

Echipa romanească care a realizat descoperirea

“Motivul pentru care doar insulele mici sunt preferate astăzi pentru transplant constă în faptul că au o rezistenţă crescută la hipoxie (supravieţuiesc şi cu oxigen în concentraţii mai mici). În momentul în care insulele sunt izolate, microcirculaţia lor sangvină (care în prealabil le aducea oxigen suficient pentru o bună funcţionare) este separată permanent de restul sistemului circulator. Astfel, după transplant, insulele rămân entităţi independente care îsi extrag oxigenul prin celulele de la suprafaţa lor. În acest fel, la celulele din interiorul insulelor ajunge foarte puţin oxigen. Atât de puţin încât aceste celule private de oxigen ajung să perecliteze buna funcţionare a întregii insule”, a concluzionat Dr. Paul Gagniuc.

Pancreasul uman: prima harta a insulelor Langerhans

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea pentru ... citește mai mult
Cele mai noi articole
Cum a transformat dieta câinele străvechi în cel mai bun prieten al omului?
Cum a transformat dieta câinele străvechi în cel mai bun prieten al omului?
Galaxia, transformată în „telescop cosmic” pentru a studia inima Universului tânăr
Galaxia, transformată în „telescop cosmic” pentru a studia inima Universului tânăr
„Nu mai rupeți plantele în formă de penis!”, imploră Ministerul Mediului din Cambodgia
„Nu mai rupeți plantele în formă de penis!”, imploră Ministerul Mediului din Cambodgia
Un start-up vrea să combată emisiile de carbon cu vodcă. Care este conceptul?
Un start-up vrea să combată emisiile de carbon cu vodcă. Care este conceptul?
Elon Musk, surprins în timp ce folosea scutul termic de la Starship drept farfurie pentru gustări
Elon Musk, surprins în timp ce folosea scutul termic de la Starship drept farfurie pentru gustări
Se împlinesc 65 de ani de la moartea celui mai important poet simbolist român
Se împlinesc 65 de ani de la moartea celui mai important poet simbolist român
De ce depinde fericirea românilor? Împlinirea profesională, pe primul loc
De ce depinde fericirea românilor? Împlinirea profesională, pe primul loc
Povestea președintelui Volodimir Zelenski, spusă prin benzi desenate
Povestea președintelui Volodimir Zelenski, spusă prin benzi desenate
Vara care urmează va rivaliza cu recordurile de căldură înregistrate în 2021
Vara care urmează va rivaliza cu recordurile de căldură înregistrate în 2021
Oceanele lumii au atins cel mai acid nivel din ultimii 26.000 de ani, avertizează un raport climatic
Oceanele lumii au atins cel mai acid nivel din ultimii 26.000 de ani, avertizează un raport climatic
Poluarea cauzată de rachetele spațiale schimbă compoziția atmosferei. Cum ne afectează?
Poluarea cauzată de rachetele spațiale schimbă compoziția atmosferei. Cum ne afectează?
Cultivarea orezului, înregistrată într-un sit neolitic vechi de 8.000 de ani. Ce au dezvăluit boabele carbonizate?
Cultivarea orezului, înregistrată într-un sit neolitic vechi de 8.000 de ani. Ce au dezvăluit boabele carbonizate?
Mister rezolvat. Oamenii de știință ar fi descoperit cum s-au format galaxiile fără materie întunecată
Mister rezolvat. Oamenii de știință ar fi descoperit cum s-au format galaxiile fără materie întunecată
Riscul de cancer mamar la bărbați ar putea fi asociat cu infertilitatea
Riscul de cancer mamar la bărbați ar putea fi asociat cu infertilitatea
Aurorele boreale pot fi auzite chiar și atunci când nu sunt văzute. Cum se formează sunetele?
Aurorele boreale pot fi auzite chiar și atunci când nu sunt văzute. Cum se formează sunetele?
Primele animale au dezvoltat sisteme complexe de adaptare înainte de Explozia Cambriană
Primele animale au dezvoltat sisteme complexe de adaptare înainte de Explozia Cambriană
Cea mai rară specie de mamifer marin din lume. Ce șanse mai are de supraviețuire?
Cea mai rară specie de mamifer marin din lume. Ce șanse mai are de supraviețuire?
Un medicament pentru cataractă a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator
Un medicament pentru cataractă a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator