Cum a ajuns Charles Darwin să fie pasionat de conceptul ”Pomului vieţii”. Totul a început încă din copilărie – FOTO

Recent, o echipă internaţională de cercetători, condusă de biologul Laura A. Hug, publica în revista Nature un nou model al ,,Pomului vieţii” conceput de Charles Darwin. Diagrama, reprezentând interconexiunile dintre primele specii vegetale, este diferită faţă de cele realizate până în acest moment, deoarece în cadrul ei descrierea bacteriilor ocupă un loc special. 

• Un cercetător a creat vaccinul administrat prin bere
• De ce pisicile miaună mai mult la bărbați decât la femei?

Diagrama prezentată de membrii echipei internaţionale de cercetători (Foto:theguardian.com)

Darwin descrie pentru prima dată ,,Copacul vieţii” în anul 1837, în caietul său de notiţe ,,B”. Aici apare o diagramă schiţată sub forma crengilor unui copac, în aşa fel încât să poată fi vizualizată cu uşurinţă fiecare specie prezentată. Înainte ca celebrul savant britanic să prezinte acest concept, naturaliştii realizaseră schiţe numai pentru o anumită specie. Atât Antoine Duchesne, cât şi Peter Simon Pallas sau Augustin Augier prezentaseră deja ideea interconexiunilor dintre unele specii, însă nu făcuseră o prezentare generală a acestora şi nu îi dăduseră semnificaţia prezentată în Biblie. 

În cartea sfântă a creştinismului, Pomul vieţii reprezintă un simbol al imortalităţii şi regenerării. El apare atât în prima carte a Vechiului Testament, în Geneză, cât şi în ultima carte a Noului Testament, în Apocalipsa lui Ioan. 

Apropierea lui Charles Darwin faţă de conceptul amintit nu este una întâmplătoare. El s-a născut într-o familie devotată cultului unitarian, motiv pentru care el fusese încă de mic familiarizat cu învăţăturile din Biblie. Aşa se face că înainte de a alege să se dedice carierei ştiinţifice, Darwin plănuise să devină preot. 

,,Pomul vieţii”, aşa cum apare el reprezentat în caietul ,,B” (Foto:science.psu.edu)

În timp, ideea Pomului vieţii a devenit un reper pentru Darwin. Oriunde călătorea lua cu el volumul ,,Paradise Lost”, publicat de poetul englez John Milton în anul 1667. Savantul britanic era fascinat de modul în care autorul interpreta momentul Genezei, deoarece acorda o importanţă deosebită Pomului vieţii. Astfel, la scurt timp după întoarcerea în Anglia, Darwin publică primele detalii referitoare la importanţa acestui concept în descrierea evoluţiei speciilor. 

Pomul vieţii primeşte un alt substrat religios în celebra operă ştiinţifică ,,Originea speciilor prin selecţie naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existenţă” (1859). Cu 18 ani înainte de a publica acest volum, Darwin citise ,,On Heroes, Hero-Worship, and The Heroic in History” a lui Thomas Caryle. De aici savantul britanic află pentru prima dată de ,,Yggdrasil” (arborele lumii, în mitologia nordică), a cărui schiţă o foloseşte pentru a-şi susţine teoria.

Prezentarea fosilelor descoperite pe teritoriul Insulelor Britanice, în lucrarea ,,Originea speciilor” (Foto:zmescience.com)

În urmă cu aproape un secol şi jumătate, Charles Darwin apela la teme religioase, precum unitatea şi continuitatea, pentru a convinge lumea ştiinţifică că ideile sale sunt general valabile. În timp, datorită progreselor din tehnologie, savanţii au început să renunţe la acest mod de a-şi demonstra teoriile bazându-se, în schimb, pe identificarea şi prezentarea unor dovezi concrete. 

Sursa: theguardian.com

Vă mai recomandăm şi: Experimentul ultrasecret al lui Darwin a iesit la lumina

                                             Pagini inedite ale manuscrisului original “Originea speciilor”

                                             Charles Darwin a fost, initial, teolog