Prima pagină Stiinta

Undele gravitaţionale îi pot ajuta pe cercetători să cunoască istoria găurilor negre

Alin Motogna 06.26.2016 | ● Vizualizări: 618
Reprezentarea artistică a două găuri negre (Foto:ligo.caltech.edu)     + zoom
Galerie foto (1)

Originea şi evoluţia structurilor misterioase sunt înţelese din ce în ce mai bine.

O echipă internaţională de cercetători a folosit simulări numerice avansate pentru a studia istoria găurilor negre care au declanşat apariţia primelor unde gravitaţionale detectate până acum. Rezultatele oamenilor de ştiinţă, publicate în prestigioasa revistă Nature, arată faptul că structurile identificate au fost iniţial stele masive (cu mase de 40 - 100 de ori mai mari decât cea a Soarelui), ce s-au format în urmă cu aproximativ 2 miliarde de ani după declanşarea Big Bang-ului. 

Stelele apar numai în momentul în care temperatura norilor de hidrogen existenţi în Univers este suficient de scăzută încât să se poată forma condens, iar aceştia să prăbuşească în interior. Carbonul şi hidrogenul au un rol foarte important în procesul de scădere a temperaturii gazelor din care sunt formaţi norii, motiv pentru care stelele care nu au în compoziţie astfel de elemente chimice sunt mai mari şi mai masive faţă de cele întâlnite în mod obişnuit. 

Structurile observate de echipa internaţională de cercetători aveau în compoziţie carbon şi hidrogen în proporţie mai mică de 10%. Specialiştii spun că stelele studiate de ei s-au format în primele perioadă de existenţă a Universului, când elementele chimice menţionate se găseau foarte rar în interiorul gazului interstelar. Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă susţin că există posibilitatea ca obiectele cosmice pe care le-au analizat să se fi format mult mai recent, din nori necontaminaţi. 



,,Dat fiind faptul că LIGO ar putea detecta cu uşurinţă găurile negre masive, zonele în care acestea se formează sunt foarte importante pentru noi. Aceste spaţii se comportă asemenea unor fabrici în care se produc perechi de găuri negre", susţine unul dintre coordonatorii proiectului de cercetare, Richard O'Shaughnessy (Universitatea de Tehnologie din Rochester). 

Oamenii de ştiinţă se aşteaptă ca, din momentul în care LIGO va funcţiona la capacitate maximă, vor putea fi detectate chiar şi 1000 de fenomene astronomice de tipul celui menţionat, în fiecare an. Se aproximează că fiecare stea masivă va avea o masă de 20 - 80 mai mare decât cea a Soarelui. 

Sursa: iflscience.com

Vă mai recomandăm şi: Veriga lipsa a gaurilor negre a fost descoperita

                                            Cum arata, de fapt, o gaura neagra? (FOTO)

                                            A fost identificata o noua categorie de gauri negre