Home » Stiinta » Ce legătură există între Pokemoni şi fizică? Fizicianul Cristian Presură oferă detalii despre acest fenomen

Ce legătură există între Pokemoni şi fizică? Fizicianul Cristian Presură oferă detalii despre acest fenomen

Autor: Oana Bujor 08.02.2016
Ce legătură există între Pokemoni şi fizică? Fizicianul Cristian Presură oferă detalii despre acest fenomen
Omul ăsta ştie de tine, de Pokemoni, de proprietăţile laserilor cu medii active solide, despre legile ce se aplică când stăm în picioare sau alergând după Pokemoni, despre proprietăţile optice ale sistemelor corelate de electroni.

Cristian Presură este cercetător la compania Philips din Olanda. Este ditamai fizicianul – „Mecanica cuantică ne spune că Pokemonii chiar există în lumea reală!”

„Să-mi fie cu iertare, nu e de vină fizica pentru că murim mai devreme”

Reporter: La ce folos fizica?

Cristian Presură: Fizica ne ţine în viaţă. Legile gazelor ne umplu plămânii cu oxigen, iar legile moleculare ajută oxigenul să extragă energia din nutrienţi. Dacă însă noi ne îndopăm cu tot felul de chimicale şi stăm toată ziua pe canapea sau scaun, să-mi fie cu iertare, nu e de vină fizica pentru că murim mai devreme.

Reporter: Şi un fizician?

Cristian Presură: Cât despre fizician, unul singur dă de lucru la o sută de ingineri şi mecanici, care, la rândul lor, dau de lucru la mii de vânzători, economişti, funcţionari etc. Ia-l pe Andre Geim, un fizician rus, care s-a jucat cu mine de creion: le desfolia cu ajutorul unei bande de scotch. În felul acesta a descoperit grafenul. A dat de lucru la sute de ingineri chinezi care au anunţat, săptămâna trecută, prima baterie comercială pe bază de grafen. Bateria îţi încarcă telefonul mobil de zece ori mai repede. Îţi dai seama câţi vânzători, economişti şi bancheri au acum de lucru! Vezi tu, fizicianul e la vârful lanţului de creativitate, de asta şi-a dat seama şi chitaristul formaţiei Metallica, James Hetfield. Acesta a anunţat zilele trecute că şi-a dat doctoratul în astrofizică. Îi urez tot atât de mult succes în fizică, pe cât a avut în muzică!

„Am auzit de fizicieni care au cerut ajutorul lui Dumnezeu”

Reporter: Dumnezeu nu este mai de folos decât un fizician?

Cristian Presură: Eşti provocator! Uite, am auzit de fizicieni care au cerut ajutorul lui Dumnezeu, dar, până acum, nu am auzit ca Dumnezeu să fi cerut ajutorul unui fizician. Te las pe tine să tragi concluzia, depinzând de ce parte a baricadei te afli.

Fizica în viaţa de fiecare zi

Reporter: Doi oameni stau în picioare şi vorbesc. Care-s legile fizice care se aplică aici?

Cristian Presură: Legea inerţiei: “un corp îşi păstrează starea de repaus timp de ore întregi, atâta timp cât asupra lui nu acţionează vreo nevoie urgentă”.

Reporter: Mergi după Pokemoni. Un glonţ te ucide. Care-s legile fizice care acţionează aici?

Cristian Presură: O să râzi poate, dar mecanica cuantică ne spune că Pokemonii chiar există în lumea reală! Procesele în care ei apar se numesc tot “virtuale”, dar în sensul fizic al cuvântului: ele au un timp foarte scurt de viaţă, în aşa fel încât să nu fie observate direct. De unde ştiu fizicienii că procesele “virtuale” chiar există? Din rezultatele măsurătorilor cuantice, ca cele de la acceleratorul de particule de la CERN. Rezultatele se confirmă doar dacă se iau în calcul procesele “virtuale”! De fapt, dacă măsurătorile de la CERN ar fi foarte precise, am putea confirma existenţa Pokemonilor în viaţa reală, din micile variaţii date de mecanica cuantică. Se pare că Nintendo a luat în considerare viaţa scurtă a acestor Pokemoni, pentru că nu îi lasă în aer prea mult (de unde alergăturile oamenilor). Dacă pe tine te ucide un glonţ până să ajungi la un Pokemon, asta dovedeşte că viaţa ta a avut o doză prea mare de “virtualitate” în ea.

„Durerea nu îşi face loc în legile fizicii”

Reporter: Care-i legea fizică ce acţionează când vrei să faci un bine?

Cristian Presură: Când faci un bine, e legea lui Ohm: “eşti om cu mine, sunt om cu tine” (aşa îmi zicea tata, care fost electrician).

Reporter: Dar un rău?

Cristian Presură: Rău nu poţi face în fizică, pentru că durerea nu îşi face loc în legile fizicii. Oricât te-ai zvârcoli tu de frica durerii morţii, pentru fizică nu va avea loc decât un transfer de atomi, ştii tu către cine!

Cine este Cristian Presură (conform humanitas.ro)

S-a născut în 1971 la Voineasa şi a urmat studiile facultăţilor de electrotehnică şi fizică. A lucrat la Institutul de Fizică Atomică, unde s-a ocupat de instalaţii electrice şi a studiat proprietăţile laserilor cu medii active solide. În 2002 a obţinut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde a caracterizat proprietăţile optice ale sistemelor corelate de electroni. Rezultatele sale s-au concretizat în lucrări publicate în reviste de specialitate: Physical Review B, Physical Review Letters şi Science.

În prezent este cercetător la compania Philips, Olanda. S-a specializat în domeniul senzorilor medicali.

Împreună cu echipa sa, a inventat şi introdus pe piaţă primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. A publicat mai multe zeci de lucrări şi brevete de invenţie. Cristian Presură are o activitate intensă de popularizare a ştiinţei în limba română, scriind articole pentru ziare şi reviste. Este membru al asociaţiei cercetătorilor români Ad Astra şi fondator al asociaţiei Ştiinţă pentru Toţi, prezentă la adresa stiinta.club. Autor al cărţii „Fizica povestită”, Editura Humanitas, 2014.

Sursa: Gândul

Vâ recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

 
 
 
Cele mai noi articole
Au primit ser fiziologic în loc de vaccin împotriva COVID-19. Unde s-a întâmplat incidentul
Au primit ser fiziologic în loc de vaccin împotriva COVID-19. Unde s-a întâmplat incidentul
Cât de mult a scăzut prețul biletelor de avion în 2020
Cât de mult a scăzut prețul biletelor de avion în 2020
Puabi, cea mai bogată regină a Mesopotamiei
Puabi, cea mai bogată regină a Mesopotamiei
Misterul din Insulele Galapagos. Cercetătorii au descoperit secretul ecosistemului atât de bogat
Misterul din Insulele Galapagos. Cercetătorii au descoperit secretul ecosistemului atât de bogat
Sonda Spațială New Horizons răspunde la întrebarea: “Cât de întunecat este cerul?”
Sonda Spațială New Horizons răspunde la întrebarea: “Cât de întunecat este cerul?”
O specie de păianjen confecționează „buzunare” din frunze pentru a prinde și mânca broaște mai mari
O specie de păianjen confecționează „buzunare” din frunze pentru a prinde și mânca broaște mai mari
Secretele ascunse ale societăților antice, dezvăluite de imagini amplificate cu ajutorul microscopiei
Secretele ascunse ale societăților antice, dezvăluite de imagini amplificate cu ajutorul microscopiei
Imagini senzaționale cu un cerb și mai multe ciute care se joacă în zăpadă în Munții Apuseni
Imagini senzaționale cu un cerb și mai multe ciute care se joacă în zăpadă în Munții Apuseni
Kaspersky introduce rapoarte cu informații despre amenințările cibernetice care vizează industria auto
Kaspersky introduce rapoarte cu informații despre amenințările cibernetice care vizează industria auto
Tezaur spectaculos de peste 1.600 de bijuterii din aur și argint, provenite de la executări silite, scos la licitație
Tezaur spectaculos de peste 1.600 de bijuterii din aur și argint, provenite de la executări silite, scos la licitație
Un nou tip de dietă mediteraneană poate reduce considerabil boala ficatului gras non-alcoolic
Un nou tip de dietă mediteraneană poate reduce considerabil boala ficatului gras non-alcoolic
Locul în care Rusia și SUA trăiesc în armonie și se ajută reciproc
Locul în care Rusia și SUA trăiesc în armonie și se ajută reciproc
Cum datează arheologii obiectele descoperite și lumea care ne înconjoară
Cum datează arheologii obiectele descoperite și lumea care ne înconjoară
Călătoria prin găurile de vierme este posibilă, susțin astrofizicienii
Călătoria prin găurile de vierme este posibilă, susțin astrofizicienii
Vitamina D nu poate preveni apariția infecțiilor respiratorii, dar le poate ușura, sugerează un nou studiu
Vitamina D nu poate preveni apariția infecțiilor respiratorii, dar le poate ușura, sugerează un nou studiu
Pergamentul „Cartea morților”, lung de patru metri, descoperit într-un puț funerar din Egipt
Pergamentul „Cartea morților”, lung de patru metri, descoperit într-un puț funerar din Egipt
Un implant cerebral a tratat cu succes depresia severă în timpul unor cercetări revoluționare
Un implant cerebral a tratat cu succes depresia severă în timpul unor cercetări revoluționare
Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti
Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti