O mare descoperire poate elucida misterul factorului declanşator care a dus la apariţia vieţii complexe

Primele oceane şi atmosfere ale Pământului nu aveau oxigen liber, deşi cianobacteriile îl produceau în urma fotosintezei. Oxigenul liber nu este combinat cu alte elemente precum azotul sau carbonul, iar organismele aerobe precum oamenii au nevoie de el pentru a supravieţui, relatează Futurism.

Acum 3 miliarde de ani, mici pungi de oxigen liber au început să apară în oceane, iar acum 2,4 miliarde de ani a avut loc în atmosferă o creştere semnificativă în cantitatea de oxigen. În această etapă care a durat circa 200 de milioane de ani, nivelul de oxigen liber a crescut de 10.000 de ori. Acestă perioadă mai este denumită şi Evenimentul Marii Oxidări, transformând pentru totdeauna reacţiile chimice de la suprafaţa Terrei.

• Cercetătorii au confirmat că Polul Sud era înghețat și în Cretacicul târziu
• Noi indicii despre atmosfera timpurie de pe Marte dezvăluie o planetă umedă capabilă să susțină viața

Geologul Matthijs Smit, de la Universitatea British Columbia, împreună cu colegul său Klaus Mezger (de la Universitatea din Bern) au analizat rocile magmatice şi sedimentare de peste tot în lume pentru a găsi o legătură. Astfel, au analizat mai mult de 48.000 de eşantioane care au o vechime de câteva miliarde de ani.

Factorul declanşator poate fi o schimbare în compoziţia crustei terestre

„A ieşit la iveală că o schimbare importantă a avut loc în compoziţia continentelor în acelaşi timp când oxigenul liber a început să se acumuleze în oceane”, a relatat Smit. „Oxigenarea era inevitabilă. Mai avea nevoie de maturizarea continentelor”, a adăugat acesta.

Rocile din Islanda şi Insulele Feroe furnizează exemple similare cu ceea ce se putea găsi pe continente înainte de oxigenare: roci bogate în magneziu şi sărace în siliciu. Rocile din trecut conţineau cantităţi mari de olivină, un mineral care iniţiază reacţii chimice cu consum de oxigen atunci când intră în contact cu apa, blocând oxigenul. Acesta este probabil procesul care a avut loc la început în istoria Terrei, când cianobacteria a început să producă oxigen.

Pe măsură ce crusta continentală a evoluat pentru a deveni ce este astăzi, olivina a început să fie prezent din ce în ce mai puţin, iar reacţia pe care o iniţia s-a oprit, permiţându-i oxigenului să se acumuleze. Pe măsură ce oceanele deveneau saturate cu oxigen, gazul trecea în atmosferă.

„Se pare că acesta a fost punctul de pornire al diversificării vieţii. După această schimbare, Terra a devenit mult mai habitabilă şi potrivită pentru evoluţia vieţii complexe, dar avea nevoie de un mecanism declanşator, pe care probabil l-am găsit”, precizează Smit.

Deşi cauza schimbării compoziţiei continentelor rămâne necunoscută, Smit notează că plăcile tectonice moderne au început cam în acelaşi timp, iar mulţi cercetători au emis ipoteza că există o legătură între cele două evenimente.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Originea vieţii pe Pământ, dezvăluită de noi experimente

O descoperire poate da peste cap o ipoteză cu privire la originea vieţii

Cum a ajuns Charles Darwin să fie pasionat de conceptul ”Pomului vieţii”. Totul a început încă din copilărie – FOTO

Apariţia vieţii a fost doar „o întâmplare fericită”? O uimitoare descoperire accidentală arată cum s-ar fi putut petrece lucrurile