FOTO. O rocă extraterestră unică ce conţine compuşi care nu se găsesc nicăieri în Sistemul Solar a dus la emiterea unei ipoteze fascinante cu privire la procesele dinaintea formării Soarelui

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Piatra a fost descoperită în 2013 în sud-vestul Egiptului şi a fost numită după Hypatia din Alexandria, un matematician din secolele IV – V e.n. din Egipt, scrie Science Alert.

Analizele ulterioare au scos la iveală că roca umplută cu diamante nu provine din nicio cometă sau meteorit cunoscute – trăsăturile sale combinate sunt unice în materialul extraterestru cunoscut.

O echipă de cercetători de la Universitatea Johannesburg a analizat structura constituită din carbonat a pietrei şi au descoperit o lipsă de siliciu care o separă de restul materialului interplanetar care a căzut pe Terra şi prezenţa mineralelor care par să existe dinaintea formării Soarelui.

Credit: Dr Mario di Martino, INAF Osservatorio Astrofysico di Torino

Structura pietrei este alcătuită din materialul extraterestru, iar aceste minerale din afara Pământului sunt prinse într-un ciment de provenienţă terestră.

Meteoriţii non-metalici sunt numiţi meteoriţi chondrici care, în cele mai multe cazuri, au o cantitate ridicată de silice şi puţine minerale carbonatice. Hypatia este opusul. „Chiar şi mai neobişnuit, matricea conţine o cantitate ridicată de anumiţi compuşi carbonatici numiţi hidrocarburi poliaromatice (PAH), un component important al prafului interstelar, care a existat chiar înaintea formării Sistemului Solar. Praful interstelar este, de asemenea, găsit în comete şi meteoriţi care nu au fost încălziţi pentru o bună perioadă de timp din istoria acestora”, a precizat Jan Kramers, autorul principal al acestui studiu.

O parte din PAH din Hypatia a fost transformat în diamante micrometrice, probabil la momentul impactului cu Pământul.

„Următoarele studii vor investiga locul de origine al pietrei Hypatia”

Alte descoperiri au fost şi mai bizare. Cercetătorii au găsit aluminiu în forma sa metalică pură, ceva ce se întâmplă rar sau chiar deloc în Sistemul Solar. De asemenea, au găsit carbid de siliciu şi fosfid de iod-argint sub forme neaşteptate. Un alt compus este alcătuit din fosfor şi nichel, dar fără fier – o compoziţie care nu a fost întâlnită până acum nicăieri.

Toate acestea, luate împreună, sugerează că Hypatia este alcătuită din materiale neschimbate de dinaintea formării Sistemului Solar, dar piatra în sine s-a format după, întrucât este nevoie de un nor dens precum o nebuloasă solară pentru a forma obiecte mai mari.

„Hypatia a fost formată într-un mediu rece, probabil cu temperaturi de sub cel al azotului lichid de pe Terra (-196 de grade Celsius). În Sistemul nostru Solar, această temperatură ar fi mult dincolo de centura de asteroizi dintre Jupiter şi Marte, locul de origine al multor asteroizi”, a precizat Kramers.

„Cometele provin din Centura Kuiper, care se află dincolo de orbita lui Neptun. Unele corpuri provin din Norul Oort, chiar mai departe. Ştim foarte puţine despre compoziţia chimică a obiectelor spaţiale de aici. Aşadar, următoarele studii vor investiga locul de origine al pietrei Hypatia”, a conchis cercetătorul.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Dintr-o altă lume! Imagini uimitoare cu momentul în care un meteorit explodează pe cerul din China – VIDEO

A fost descoperit un meteorit vechi de 4,5 miliarde de ani care poate oferi indicii cruciale cu privire la formarea sistemului nostru solar

Un meteorit a luminat cerul din Statele Unite ale Americii

Un meteorit extrem de rar, descoperit pe teritoriul României, poate fi admirat în cadrul expoziţiei Dino Parc Râşnov. ”Este un exponat extrem de rar şi un obiect nepreţuit”