Prima pagină Stiinta

Misterul micului ''extraterestru'' din Atacama a fost în sfârşit elucidat şi era mai puţin bizar dacă într-adevăr provenea de pe altă planetă

Alexandru Voiculescu 03.24.2018 | ● Vizualizări: 11438
Bhattacharya S et al. 2018     + zoom
Galerie foto (1)

Scheletul din Deşertul Atacama, sau pe scurt, Ata, are 10 perechi de coaste, spre deosebire de o persoană normală care are 12. De asemenea, craniul scheletului este ascuţit. Oasele au consistenţa celor a unui copil de 6-8 ani, deşi are doar 15 centimetri înălţime. Ar fi fost mai puţin ciudat dacă era într-adevăr extraterestru, dar, aşa cum arată un nou studiu, scheletul este uman.

„Am putut observa toate mutaţiile din acest individ”, a precizat geneticianul Garry Nolan de la Stanford University. „Toţi oamenii se nasc cu aceste mutaţii”.

În 2013, Nolan a alcătuit o schiţă a genomului său, iar noul studiu publicat în revista Genome Research prezintă întregul genom, inclusiv mutaţiile sale neobişnuite, scrie Washington Post.

Povestea lui Ata a început în nordul statului Chile, una dintre cele mai aride zone de pe Terra. Rămăşiţele sale au fost găsite în 2003, lângă biserica unui sat abandonat. În prezent, rămăşiţele sunt ţinute într-un loc sigur în Spania.



S-a stabilit că nu este o mumie antică, întrucât ADN-ul s-ar dezintegra odată cu trecerea secolelor. Materialul genetic este prea complet pentru a fi mai bătrân de câteva decenii.

Bazându-se pe trăsăturile oaselor, scheletul pare ca şi cum ar fi dezvoltat la nivelul unui copil de şase ani. Dar radiologul Ralph Lachman nu a precizat că individul ar fi avut într-adevăr această vârstă. De asemenea, au găsit că era de sex feminin.

Mai interesant este că nu au găsit un număr neobişnuit de mutaţii, dar acestea erau concentrate într-un anumit loc. „Este un fenotip uman extrem de rar”, a precizat Sanchita Bhattacharya de la Universitatea California din San Francisco. Fata avea 64 de mutaţii asociate sistemului osos. Printre acestea, savanţii au găsit două variaţii noi pentru literatura ştiinţifică care duc la o abundenţă în proteina colagen, importantă pentru oase precum oţelul pentru zgârie-nori.

Povestea acesteia are un sfârşit tragic. „Având în vedere multiplele mutaţii identificate în specimen se poate specula că nu a trăit mult”, a precizat Bhattacharya, „chiar dacă s-a născut vie”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O mumie egipteană a fost analizată în premieră cu un accelerator de particule, iar rezultatele sunt surprinzătoare

Aceasta poate fi descoperirea anului în Egipt: mumii şi comori în stare aproape perfectă de conservare găsite în morminte vechi de 3.500 de ani

Misterul ''Mumiei care ţipă'' a fost rezolvat după 132 de ani

Mumie veche de 3.000 de ani descoperită într-un mormânt din Egipt