Cât de important este contactul afectiv al părinţilor asupra nou-născuţilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Studiul realizat de Universitatea British Columbia din Canada ar putea oferi specialiştilor informaţii despre modul în care atingerea afectează epigenomul, schimbările biochimice care influenţează  expresia genelor din corp. În timpul studiului, părinţilor a 94 de nou-născuţi li s-a cerut să ţină un jurnal cu privire la obiceiul de atingere şi îmbrăţişare a copiilor timp de cinci săptămâni după naştere. De asemenea, aceştia au notat şi comportamentul nou-născuţilor, informează Science Alert. 

La patru ani de la prima fază a studiului, specialiştii au prelevat probe de ADN de la copii pentru a analiza modificările biochimice denumite metilaţii ale ADN-ului. Specialiştii au descoperit că metilaţia ADN-ului era diferită la copiii care au avut parte de contact afectiv crescut şi la cei cu un contact afectiv scăzut, mai ales în regiuni precum cele asociate sistemului imunitar şi sistemului metabolic. 

Metilaţia ADN-ului acţionează şi ca un marker pentru o dezvoltare biologică normală şi acesta fiind influenţat de factorii externi de mediu. Pe de altă parte, vârsta epigenetică a fost mult mai scăzută în cazul copiilor care nu au avut parte de prea mult contact afectiv. ”La copii, îmbătrânirea epigenetică lentă poate reflecta un proges al dezvoltării mai puţin faborabil,” a declarat Mischel Kobor, autor al studiului din cadrul Universităţii British Columbia.  

Breşele dintre vârsta cronologică şi cea epigenetică au fost asociate, în trecut, problemelor de sănătate, însă specialiştii susţin că este mult prea devreme pentru astfel de concluzii. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: