Un proiect din România a combătut efectul de seră prin captarea CO2 din atmosferă şi transformarea sa în gaz metan

Diana Lazăr, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare (INCDTIM) Cluj-Napoca, a declarat, joi, că de-a lungul timpului dioxidul de carbon s-a înmagazinat în combustibili fosili – cărbuni, petrol, gaze naturale, iar în momentul arderii acestora, dioxidul de carbon este eliberat în atmosferă, influenţând echilibrul planetei.

”La nivel global o mare problemă este cea a efectului de seră, care provoacă încălzirea globală, cauza fiind dioxidul de carbon (CO2) eliberat în urma arderilor combustibililor fosili. De-a lungul a milioane de ani dioxidul de carbon s-a înmagazinat în combustibili fosili – cărbuni, petrol, gaze naturale, iar în momentul când îi ardem eliberăm dioxidul de carbon în atmosferă. Echilibrul planetei este suficient de fragil încât noi să îl putem influenţa prin poluarea provocată de civilizaţia modernă. Soluţia este să dăm o valoare economică dioxidului de carbon, iar dacă un agent economic va putea vinde CO2, va fi interesat să îl capteze, iar cumpărătorul să îl transforme în ceva vandabil. Ceea ce facem noi prin acest proiect este să dezvoltăm nişte materiale care să capteze reversibil şi să elibereze CO2, astfel încât să poată fi transformat în ceva vandabil şi util, cum ar fi metan sau metanol. Prin aceasta contribuim la combaterea efectului de seră şi la reducerea încălzirii globale”, a spus Lazăr.

• Te simți epuizat în 2026? 7 metode rapide care îți calmează creierul (susținute de știință)
• De ce verile din copilărie păreau nesfârșite?

Aceasta a explicat că atâta timp cât nu îi poate fi atribuită o valoare economică, agenţii economici vor fi foarte greu de convins să demareze proceduri de captare a dioxidului de carbon.

”Dacă în zonele dezvoltate ale lumii agenţii economici pot fi stimulaţi să reducă emisiile de CO2 prin programe naţionale, în zonele mai defavorizate posibilitatea valorificării CO2 ar impulsiona procesul de reducere al emisiilor de gaze cu efect de seră”, a mai spus cercetătorul clujean.

Diana Lazăr a precizat că, în cadrul proiectului de cercetare, se identifică materiale, catalizatori, cu un potenţial catalitic ridicat pentru reacţia chimică de transformare a CO2 în metan sau metanol.

”În cadrul cercetării academice, la nivel de laborator, putem face o astfel de reacţie pe o cantitate de 10 grame de catalizator şi demonstrăm valabilitatea soluţiei, după care vine partea de transfer tehnologic către industrie, scalarea procesului în cadrul unui reactor industrial care poate avea de la câteva sute de kilograme până la câteva tone de catalizator. Metanul este gazul folosit în gospodării sau în industrie, poate fi stocat în butelii, iar metanolul este unul dintre cei mai utilizaţi reactivi chimici, un fel de bază pentru obţinerea altor compuşi”, a mai spusLazăr.

Cercetarea care priveşte captarea şi transformarea CO2 este parte componentă a unui proiect amplu ”Creşterea capacităţii de transfer tehnologic şi de cunoştinţe a INCDTIM Cluj-Napoca în domeniul bioeconomiei (TTC-ITIM)”.

Claudiu Filip, directorul proiectului, a declarat la rândul său că un prim eveniment de acest gen organizat în cadrul TTC-ITIM s-a referit la transferul tehnologic spre industria agroalimentară, scopul fiind strângerea legăturilor dintre cercetare şi mediul de afaceri.

Proiectul TTC-ITIM are o valoare totală de 15,5 milioane de lei din care 11,3 milioane lei reprezintă contribuţia UE şi se derulează în perioada septembrie 2016 – august 2021, fiind co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate.