De la generarea câmpului magnetic la mişcarea plăcilor tectonice. Nucleul Pământului ne dă viaţă, ne protejează şi ne intrigă

Nucleul Pământului poate fi împărţit în două categorii: cel intern, care este dintr-un aliaj solid de fier-nichel, şi cel extern, unde aliajul se găseşte sub formă lichidă. Dimensiunea miezului intern este relativ mică, raportată la dimensiunea întregii planete, 19% din volumul total al Terrei având o rază de doar 1.220 de kilometri, dar foarte mare având în vedere că este 70% din raza Lunii.

Temperaturile în nucleul intern sunt extrem de mari, până la 6.000 de grade Celsius, datorită descompunerii radioactive a elementelor. Căldura aceasta din interior încălzeşte toată planeta şi, de aceea, plăcile tectonice/crusta se află în continuă mişcare pe suprafaţa mantalei, o masă de rocă topită, desigur, de căldura generată de nucleu.

• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?

Altfel spus, căldura din interior este ceea ce dă „viaţă” şi mişcare planetei, altfel, Terra ar fi fost precum Marte, o planetă rece, unde deplasarea continentelor şi de asemenea şi cutremurele lipsesc.

Natura volatilă a miezului Terrei a dus la apariţia, în istoria planetei, supercontinentelor precum Pangaea, în care toată masa de uscat a crustei s-a strâns laolaltă, fiind înconjurată de un singur ocean global. De aceea, avem procese geologice precum activitate vulcanică şi formarea munţilor; aşadar, data viitoare când mergeţi la munte, „vinovatul” pentru peisaj se află undeva la o mare adâncime.

Centrul Pământului, subiectul legendelor şi al ştiinţei

Este de la sine înţeles că această adâncime a Pământului a fost subiectul atât a legendelor, cât şi a ştiinţei sau chiar mai mult, o combinaţie dintre cele două, fiind „miezul” literaturii ştiinţifico-fantastice de secol XIX. De la Jules Verne s-a trecut la lucruri mai practice, iar oamenii au încercat să foreze cât mai adânc. Ceea ce este foarte puţin totuşi, undeva peste 12 kilometri adâncime faţă de suprafaţă, într-un foraj numit Gaura de foraj de la Kola din Uniunea Sovietică. În acel punct, temperaturile ating 180 de grade Celsius, aflându-se încă în crusta continentală din Scutul Baltic ce are o grosime de circa 35 de kilometri.

Nu doar temperaturile ridicate joacă un rol crucial în cât de departe se poate fora, ci şi duritatea materialului. Cercetătorii au avut nevoie de 19 ani, din 1970 până în 1989 să sape la această adâncime.

O alternativă ar fi forarea în crusta oceanică, mult mai subţire decât cea continentală, unde, cel puţin din punct de vedere al grosimii, este foarte uşor de ajuns la manta (la nucleu nici nu se pune problema). Totuşi, temperaturile din mantaua Pământului depăşesc 500 de grade, putând ajunge până la circa 1.000 de grade Celsius. Chiar şi aşa, forarea atât de aproape de manta a dus la nenumărate descoperiri cu privire la procesele interne ale Terrei.

Procesele enigmatice din miez sunt mai mult decât importante pentru viaţă

Un astfel de proces este rotirea nucleului. În 1997, cercetătorii de la Columbia University au adunat dovezi cu privire la această parte internă a planetei. S-a aflat că miezul Pământului realizează o rotaţie completă cu două treimi de secundă mai repede decât celelalte strate ale Pământului. Savanţii au speculat că diferenţa de viteză se poate datora densităţii extrem de mari a regiunii interne, scrie Listverse.

Studiile efectuate cu ajutorul forărilor au scos la iveală şi un lucru esenţial pentru existenţa vieţii: câmpul geomagnetic generat de nucleu interacţionează cu câmpul magnetic interplanetar generat de Soare. Interacţiunea creează magnetosfera, care se extinde de la Pământ în spaţiu. Aceasta ne protejează de vânturile solare. Fără aceasta, suprafaţa nu ar fi protejată de radiaţiile letale, iar Pământul, aşa cum îl cunoaştem, nu ar putea să existe.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un detaliu fascinant despre nucleul Pământului, descoperit de savanţi

Ce temperatură are centrul Pământului? Mult mai mare decât se credea până acum

DESCOPERIRE neaşteptată în nucleul Pământului. Ce s-a întâmplat la 1.800 km adâncime

Un nou mister a fost rezolvat! De ce nucleul Pământului rămâne solid, deşi este mai încins decât Soarele