Astronomii au găsit o adevărată comoară ascunsă într-un nor de praf cosmic

Studiul, condus de cercetători americani şi chinezi, a fost publicat recent în Astrophysical Journal. 

Acum 4,6 miliarde de ani, Sistemul nostru Solar era un disc de gaz şi praf ce înconjura steaua nou-născută. În primele stadii de formare, discul protoplanetar nu avea trăsături distincte (era omogen), dar la scurt timp, regiuni din acesta au început să coaguleze în grămezi de materie – viitoarele planete. Pe măsură ce adunau materie în călătoria în jurul Soarelui, creşteau şi începeau să „sape şanţuri” în discul protoplanetar. Cu timpul, discul de gaz şi praf a dispărut, lăsând în loc planetele pe care le cunoaştem astăzi, sateliţii, asteroizii şi cometele, scrie Science Daily.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Cu aceeaşi ochi sunt observate şi discurile protoplanetare din prezent. Folosind ALMA, sau Atacama Large Millimeter Array, care are 45 de antene radio din Deşertul Atacama din Chile, echipa a realizat un studiu al stelelor tinere din regiunea constelaţiei Taurului, un nor mare de gaz şi praf localizat la 450 de ani lumină de Terra. Atunci când cercetătorii au observat 32 de stele înconjurate de disc protoplanetar, au găsit că 12 dintre ele (40%) au inele şi găuri, structuri care conform măsurătorilor echipei şi a calculelor sale pot fi explicate cel mai bine de prezenţa planetelor în naştere.

„Este fascinant pentru că este prima dată când statisticile exoplanetelor, care sugerează că super-Pământurile şi planetele de tipul lui Neptun sunt cele mai comune tipuri de planete, coincid cu observaţiile discurilor protoplanetare”, a precizat autorul principal al studiului, Feng Long, student doctorand la Kavli Institute for Astronomy and Astrophysics de la Peking University din Beijing China.

„Multe observaţii anterioare au avut miza de a detecta prezenţa unor planete foarte masive, despre care ştim că sunt rare şi care au lăsat urme mari în discuri”, a precizat Paola Pinilla, a doua autoare a studiului de la Steward Observatory al University of Arizona. „Deşi planetele masive au afectat aceste discuri luminoase, puţine se ştiau despre discurile mai puţin strălucitoare”, a adăugat aceasta.

„Rezultatele noastre sunt un pas important înainte în înţelegerea unei faze cheie a formării planetelor şi prin realizarea acestor ajustări, sperăm să înţelegem mai bine originile inelelor şi găurilor”, a adăugat Long.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

A fost descoperită exoplaneta cea mai asemănătoare cu Pământul

Astronomii au detectat peste 100 de exoplanete cu ajutorul telescoapelor spaţiale şi terestre

Au fost descoperite 95 de exoplanete noi în afara Sistemului Solar

Vânătorul de exoplanete TESS a transmis către Pământ prima imagine – FOTO